Privește cerul, România!

La ultimul referendum s-a constatat și că România nu mai este o țară a parabolelor. Epitetele au emigrat și ele. Metaforele zac muribunde în praful de la marginea străzilor. Gradul de hiperbole pe cap de locuitor este cel mai scăzut din ultimii 100 de ani. Cu toate acestea, există un român, unul tânăr care are un mesaj pentru semenii lui … privește cerul! Nu este nimic spectaculos în cele 2 cuvinte şi sunt şi gratis. Mulţi poate zâmbesc când văd mesajul. Unii chiar ridică privirea.…

Profesioniștii, Garantat 100%, Nocturne – mai avem nevoie și de TVR

Sâmbăta noaptea, după miezul nopții când cheful în cartier este în toi începe Profesioniștii. Doamna Eugenia Vodă este la datorie, cu mâinile-i calme pe partea ei de masă. În fața dânsei, un om. De fiecare dată altul, de fiecare dată un profesionist. Vedetă arhi cunoscută sau doar un alt ilustru necunoscut maselor. Calmul și lumina de pe chipul moderatoarei, conduc discuția cu naturalețea și firescul lucrului făcut cu perfecțiune. Sâmbăta trecută invitata emisiunii a fost Oana Pellea (link emisiune). Duminica noaptea, fix la miezul nopții,…

Să fie Black Friday

Mie-mi place să fie Black Friday. E bine că e cu reduceri, e cu oferte senzaționale, e cu bani puțini și aproape că nu mai contează că-i cu marfă cel mult banală (dacă nu proastă). E bine că te înghesui alături de alte zeci/sute/mii/milioane de români pe siteul unuia sau altuia, site-uri care pică cu această ocazie, moment în care stai încordat cu deștu’ pe F5 în speranța că poate-și revine și apuci și tu o tastatură că la asta-i gata F5-ul … E bine…

Alte 2 motive pentru care oamenii pleacă din companii

Zoso vorbea ieri despre 2 dintre motivele care îi motivează pe oameni să plece din jobul pe care-l au și anume: angajații sunt necorespunzători; e prea mult de muncă. Reale, concrete și firești motivele, nimic de zis. Doar că vorbind aseară cu un vecin care are un frate care are un văr la o companie d-asta, am mai aflat încă cel puțin 2 motive de părăsire a corăbiei de către, până mai ieri, angajatul model. Salarizarea incoerentă Pe principiul „anul ăsta vă dăm o creștere…

Dragi părinți

În ’89 ați luat țeapă cu revoluția. Era normal, nu știați decât istoria pe care v-au servit-o ei. În ’90 l-ați votat pe Iliescu. Pertinent, pentru că tocmai vă primiseți pământurile străbunilor înapoi. În 2000, v-ați lăsat bine adormiți și ne-ați pierdut banii de studii la FNI. Firesc, doar și Geoană a făcut, peste ani, aceeași greșeală. Mai apoi, iarăși, l-ați ales pe Zâmbărici. Doar pentru că, alternativa era Nebunu? După 4 ani, clovnul era singura opțiune valabilă. Din 4 în 4 ani, votați schimbarea.…

Contra. Pentru că ești!

Să nu care cumva să-ți spun despre vreun film care ți-a plăcut că mi se pare o eroare cinematografică. Să nu îndrăznesc să nu fiu de acord cu muzica pe care o asculți. Să nici nu gândesc să nu-mi placă mâncarea pe care ai mâncat-o tu la prânz. Să nu am curajul să-ți spun în față că nu-mi plac hainele tale de azi.  Să nu mă pună păcatele să comentez cu privire la gusturile tale în privința femeilor. Sau, doamne ferește, a mașinilor! Să nu…

În viață nu există noroc

De fiecare dată când aud pe câte unul c-a avut noroc în viață simt cum mai moare o balenă albastră și-un aisberg se sinucide desprinzându-se de calota polară. Nu există să ai noroc în viață. Pentru că viața ține (destul de) mult și norocul e pervers rău și, mai ales, nu-i deloc fidel. În plus, se știe că doar proștii au noroc în viață așa că nu știu de ce te-ai lăuda cu asta. Noroc poate ai la loterie, o dată în viață. Noroc ai…

Hero-in peace

Acum mai bine de 20 de ani habar n-aveam ce înseamnă heroina. Pentru că așa erau timpurile, pentru că așa eram noi. Abia de ne-ntâlneam rar și complet aleator pe casete de greatest hits cu Velvet Underground și cu a lor epopee muzicală lansată cu mai bine de 20 de ani în urmă. Pentru că, repet, așa erau timpurile. Eram tineri și ascultam pe casete BASF And I guess that I just don’t know și ne închipuiam grozăvile ieșite din solourile de chitare moarte între…

Tolba cu filme

Adore – ele prietene de mici copile, ei crescuți ca frații. Ele între timp mame, ei tocmai fii lor. Legături între ei sunt atât de apropiate încât la un moment dat se trece de la sex la dragoste. Deși poate părea frivol, nu este! After Earth -unii-ș duc copii la meci, alții la joacă în parc. Câțiva cheltuie bani nu timp cu progeniturile. Iar Will smith a făcut cu fii-su un film. Ăsta. Generation Um – deși cu Keanu Reeves și Bojana Novakovic pe afiș, nu…

MasterChef cu aromă de vedetă

Actuala ediție a Masterchef e plină de aerele (expulzate pe partea din spate) vedetelor oarecum concurente. Păcat, au mai stricat o emisiune cât de cât reală prin intruziunea unor vedetuțe de carton în căutare de afirmare, rebrănduire, afirmare sau mai știu eu ce. Un bucătar cu un simulacru de barbă pân-la șold. Altul cu ochelari de soare, moluscă gen. Încă una care-s două, c-așa-i în gemeni. Unul cu pălărie pentru care bucătăria se situează între „hobby și pasiune”. Un bucătar la a 3 tinerețe și…

Despre masaj. Cu finalizare!

Masajul nu este o artă. Nici n-ar avea cum pentru că circuitul artelor este închis de niște mii de ani și nici măcar măria sa, cinematograful, nu este primit în această castă închisă. În plus, ceea ce lasă în urmă un maseur, oricât de spectaculos ar fi dispare ca și cum nici n-ar fi fost. Masajul nu este o știință. Pentru că nu-i nici exactă, nici concretă, nici cuantificabilă, nici verificabilă. Experiențele diferă de la subiect la subiect iar repetabilitatea lor cu precizie de 100%…

Credința costă: scump și degeaba!

2013. 220.000 de oameni. În România, țară europeană, s-a stat la cozi de 2-3 killometri pentru a se pupa niște moaște. Că majoritatea nu știu nici ce-s alea moaște, nu contează. Îi dăm cu pălincă, doar e frig noaptea și cu tradiționala fasole cu ciolan a doua zi. ca să fie bine. Între timp, au dat și câte 10-20 de lei pentru un pomelnic. De persoană. Doar că fiecare persoană a adus bilete și pentru alții de acasă. În același timp, au dormit care pe unde…

Poza-i sufletul mâncării

Părerea mea despre blogurile culinare-i simplă și se poate sintetiza în câteva idei principale: dacă n-ai un DSRL, n-are rost să ai blog culinar; dacă nu reinventezi omleta de dimineață, nu exiști; nu contează ce gătești, oricum nimeni nu-ți repetă rețeta înainte să dea like articolului; nu contează care-i rețeta, important este să folosești condimente cât mai greu de găsit; când n-ai inspirație, poți să postezi o rețetă de pâine prăjită cu ceai și unt – ai like-urile asigurate; când nu-ți iese, poți să te…