Nu vreau să fiu greșit înțeles dar am impresia că eu bloggerul, sau eu consumatorul, sunt luat de prost într-o relație/campanie cu anumite companii. O să dau 2 exemple trăite în care am fost implicat, mai mult sau mai puțin, în ultima lună doar. Este vorba despre 2 companii cărora 
nu o să le dau numele și nu pentru că nu vreau să le arăt direct cu degetul ci doar pentru că nu acesta este scopul acestui articol.
Este foarte posibil ca părerea mea să nu fie cea mai obiectivă iar capacitatea mea de înțelegere a faptelor, datorită informațiilor incomplete, de exemplu, să nu fie cea mai fericită. este doar un punct de vedere și aș vrea să fie luat ca atare.
Și să le luăm în ordine cronologică:
- acum ceva timp o companie producătoare de bere a făcut o campanie în orașul meu. Fără să definească concret parametrii, scopul și obiectivele respectivei campanii, de la bun început, după cum aveam să vad mai târziu. De bună voie și nesilit de nimeni am participat la respectiva campanie pentru că erau 2 elemente cărora n-am putut să rezist: Ploieștiul și berea 🙂 Odată campania terminată mi-am expus dezamăgirea și alte păreri negative la adresa respectivului event. În public, pe prezentul blog, iarăși, de bună voie și nesilit de nimeni. Să fim înțeleși, era vorba despre o campanie pe care am susținut-o GRATIS. După ceva timp aflu că respectiva companie (sau oamenii care au derulat campania) au fost tare deranjați de luarea mea de poziție. Concluzia, eu un blogger irelevant, n-am voie să am o părere oarecare să nu cumva să deranjez compania.
- săptămâna viitoare Inna susține un concert la Sky Club. Particip la un concurs, câștig o invitație la respectivul concert, sunt invitat personal la sediul organizatorului s-o ridic. Doar că: eu sunt din Ploiești, concertul are loc într-o locație din apropierea Ploieștiului, organizatorul are sediul în … București. Biletul de intrare la respectivul concert: 30 lei, bilet dus-întors: Ploiești – București: 100 lei. Concluzia: priceless!
Mi se pare mie sau suntem luați de proști? Mi se pare mie că sunt lucruri făcute doar ca să fie făcute? Mi se pare mie sau unii nu sunt în stare să suporte feed-back-ul doar pentru că este vorba despre greșelile proprii? Mi se pare mie sau sunt câteva verigi lipsă între companie, campanie și beneficiar?
Știu, iar sunt hater, dar hai să stăm puțin strâmbi dar să judecăm drept, ce ne costă ca dacă tot facem o treabă să o facem și BINE?
online-ul 3.0 e greu. apa trece, pietrele raman.
Vali sunt companii care accepta critici si altele care nu. La fel sunt firme care isi asuma riscul de a fi numiti incompetenti de bloggeri, dar atata timp cat bloggerul nu stie care au fost obiectivele campaniei respective, degeaba spune ca a fost una de kkt.
Exact, compania are obiective (interne) de la campaniile pe care le desfășoară! Complet diferite sau poate chiar în contradicție cu cei pentru care organizează campaniile. Am zis eu altceva? 🙂
In sfarsit, inca o persoana careia ii place sa aiba dreptul si de a critica anumite aspecte!
Haioasa tare chestia asta cu campaniile pe blog, sunt total opuse votului : la vot cica daca nu te duci n-ai dreptul sa critici, aici daca te-ai bagat ti-ai pierdut dreptul de a critica. 🙂
Dreptul de a vota sau de a comenta de pe margine este apanajul democrației, nu al participării/neparticipării la vot/campanie. Mie așa mi se pare normal!
Vali, eu cu democratia si posibilitatile ei reale m-am mai ponderat – m-a lovit un scepticism de batranete prematura. 🙂
Sunt de acord cu tine, dar in practica lucrurile sunt departe de a se intampla astfel. Tactica “pumnului in gura” e la fel de eficienta intr-o democratie, fie ea online, fie offline.
Ca de obicei, vorbim vorbe. Fix ca în politică și aici cei cu pâinea și cuțitul în mână își împart cu supușii lor cei mai cuminți și ascultători avantajele. Restul e gargară!
da, sunt de acord, dar tot sper ca tot mai multi au sa-si dea seama de asta si n-am sa mai faca fix jocul celor mari.
Inca ma mira cat de mult poate sa prinda argumentul cu “poti si tu sa ajungi unul din cei ce au painea si cutitul. Uite, iti spun eu cum sa faci”. Inca ma mira ca multi mai pleaca urechea la promisiuni din astea, cand adevarul este ca nu vor primi decat firimituri de la cei mari (pe care nu-i vor ajunge vreodata).
Sunt mulți oameni săraci … mai ales cu duhul!
Ce mijloc de locomoţie foloseşti de costă 100 de lei până la Bucureşti şi înapoi?
Ne cramponăm de detalii? Oricum dacă insiști, îți găsesc un traseu de Ploiești-București (tren/microbuz + metrou + tramvai + sandwich + apă plată + cafea) de minim 100 de lei.
Eu iti gasesc un traseu (bicicletă/boşcheţi/ciulini/curve de centură + apă de la robinet + cafea la termos + senviş cu parizer de acasă) gratis. Doar s-o văd pe Inna cum dă din celulită.
Om te fac! Îți dau buletinul cu care a votat USL-ul pentru mine la referendum și-ți iei invitație la celulita Innei. Ai grijă, că cu țâțele trebuie să vii de acasă ca miss Elena nu pre are …