Văd multă lume în ultimul timp, poate și din cauza începutului de an, cerând feedback peste feedback. 
Privind activitatea lor profesională ori gradul de integrare într-un colectiv ori pur și simplu cu privire la noile lor țoale. Ce nu-mi place mie maxim este că pe cât de nerăbdători și bun ascultători sunt atunci când le oferi respectivele reacții, pe atât de obtuzi și defensivi devin când ceea ce aud nu le convine sau nu înțeleg exact sensul cuvintelor.
Nu este nimic mai jignitor sau mai dezamăgitor pentru cineva care răspunde unei asemenea solicitări, decât a vedea că ideile sau sfaturile sale sunt ignorate ba chiar criticate.
A oferi feedback necesită atât un grad ridicat de implicare cât și o doză mică/mare de curaj. Pentru că un feedback corect și eficient trebuie să se axeze pe componentele slabe, greșite, inestetice ori ineficiente ale subiectului respectiv. A-ți reprima tocmai ACESTE răspunsuri face feedback-ul trimis aproximativ nefolositor.
Tăria de a cere feedback trebuie să conțină, conștient, riscul de a afla tocmai acele lucruri pe care, inconștient, le omiți, le ignori sau nu le percepi. Puterea de a primi, în față, lucrurile la care mai ai de lucrat, greșelile flagrante sau erorile comise trebuie să fie așteptări obligatorii când faci solicitări de acest gen.
Bineînțeles, toate cele de mai sus sunt valabile dacă ai suficientă minte încât să ceri și să aștepți să primești feedback de la cine trebuie 🙂
PS: I don’t trust nobody, especially when they say something good!