Citiți rândurile de mai jos și dacă mai aveți chef apoi, citiți și vorbele mele:
Dragi prieteni onlineri,
Nu am fost niciodată fana discursurilor motivaţionale, care spun că “schimbarea e în noi”, “împreună putem să realizăm mai multe” bla bla etc. Asta până de curând, când mă uit la comunitatea online care mă înconjoară şi cu care îmi petrec majoritatea timpului liber. Mulţi dintre voi sunteţi prietenii mei, nu mai sunteţi “colegii bloggeri”. Încet, încet am demonstrat că la Cluj suntem o comunitate faină, care, dacă îşi pune capul la contribuţie, face lucruri minunate. Lucrăm împreună şi, unde punem noi mâna, se vede! 
Ştiţi ce îmi place cel mai mult la noi? Că ne-am maturizat şi că, atunci când e de hăhăit, o facem cu stil, dar şi când muncim, o facem cu acelaşi stil. Fiecare din noi are rolul lui în această comunitate şi îşi aduce contribuţia atât de firesc şi natural, încât, dacă unul dintre noi s-ar “lăsa de meserie”, s-ar crea un dezechilibru. Nu râdeţi, ce nu pot să fac eu, face altul şi ce nu poate să facă altul, fac eu. Când trebuie însă să punem osul şi să ajutăm un alt membru al comunităţii, mergem pe principiul toţi pentru unul şi unul pentru toţi.
Ok, avem şi defectele noastre, ne mai certăm, ne mai supărăm, aşa, ca în orice familie, dar, până la urmă, suntem o echipă. Cel puţin aşa simt eu şi sunt mândră de evoluţia noastră! Hai, că nu e text lacrimogen. E un text prin care eu vă mulţumesc şi vă felicit pentru ceea ce suntem azi.
Bun, să lăsăm sentimentalismele şi să trecem la partea mai serioasă a articolului. Pe lângă faptul că e primul eveniment de acest gen din România, când am gândit Cluj Brands Tour, ne-am dorit să punem faţă în faţă brandurile şi bloggerii, amândouă părţile reprezentând comunitatea locală. Deci, considerăm că e un mod de implicare în comunitatea locală şi de promovare a acesteia. Aş vrea să dezvoltăm puţin ideea asta şi să vedem cum noi, ca şi o comunitate online, am putea să ne implicăm sau să generăm proiecte care să conteze pentru comunitatea locală. Staţi liniştiţi, nu vreau să strâng idei, că le avem pe ale noastre, vreau să discutăm constructiv despre cum am putea schimba noi, online-ul, comunitatea clujeană. Ce ar trebui să facem, ce nu facem şi e păcat că stăm deoparte? Nu mă refer neapărat la cauze umanitare, ci la orice tip de proiect la care noi am putea ajuta sau pe care l-am putea iniţia pentru comunitatea locală, pentru a o îmbunătăţi, că nimic nu-i perfect pe lumea asta. Sunt chiar curioasă ce părere aveţi.
Cu drag,
Florica
Dragilor onlineri ploieșteni,
mi-aș fi dorit enorm să fii scris eu rândurile de mai sus. Sau alt membru al comunității noastre. Oricare altul. Sau măcar să le fi spus într-un cadru mai intim și mai puțin organizat decât este măritul internet. Din păcate, nu este cazul. Și nici nu va fi în viitorul apropiat după cum văd eu că stau lucrurile pe aici.
Recitiți primul paragraf de mai sus, vedeți deosebirile?
Recitiți și al doilea paragraf, vi se pare cumva că ne asemănăm undeva?
Recitiți și al treilea paragraf pentru a ne recunoaște perfect în descriere dar doar dacă punem . (=punct) după al 16-lea cuvânt, nu-i așa?
Recitiți ultimul paragraf pentru a vedea c-am avut și noi o idee de genul ăsta. Spuneți voi, cei ce știți adevărul despre ea, dacă aveți curajul. Mie mi-e prea rușine.
Mânat de optimismul meu incurabil am sperat că suntem pe undeva pe drumul cel bun în a fi închegat și noi ceva de genul ăsta.
Credeam că o întâlnire lunară la un #phblogmeet și-o bere ar trebui să ne așeze, cel puțin, pe drumul cel bun.
Îmi doream să aud oamenii vorbind, venind cu idei, bătându-se în argumente, înjurându-se printre sticle goale și pupându-se mai apoi la o șaormă târzie.
Am dat mailuri și-am așteptat reply-uri cel puțin măcar la fel corecte, dornice și nerăbdătoare.
N-am acuzat, n-am denaturat și nici n-am comentat cu răutate pe nimeni (deși sunt mulți care ar merita).
Am visat la o mare mică brumă de comunitate formată din indivizi care să se pună mai întâi pe ei în paranteze pentru ca mai apoi să se poate dedica complet celorlalți.
Aș fi vrut să creștem împreună, să vorbim cu o singură voce, să facem lucruri împreună, să ne placă lumea ca grup de nebuni frumoși ai micului oraș.
N-am reușit. Nimic din cele de mai sus, nu le-am reușit.
Cu siguranță, a fost vina mea. Sau, mă rog, pentru că paranoia nu m-a cuprins în totalitate și a mea. Am dat greș și mi se pare normal și firesc, să-mi asum eșecul.
Sper să mai vin la niște blogmeet-uri mai am încă niște beri de băut cu unii dintre voi, dacă veți mai vrea și voi asta desigur. În rest, voi rămâne stăpân pe moșia waven.ro şi cam atât. Sau poate, cine știe, chiar m-apuc să fac și treburi serioase prin online.
PS: Sper că nu vă deranjează faptul că titlul n-are nicio legătură cu articolul? Am vrut să fac o glumă 🙂
Deci iti asumi vina de a fi fost prea optimist.
Oricum, se stie, romanii nu le au cu realizarile colective.
Eu sunt negativista din fire, imi asum si eu vina de a gandi astfel.
Desi, recunosc, as fi mandra sa fac parte dintr-o comunitate care, asa cum spune Florica, fara sa se implice neaparat in cauze umanitare, propune idei si ameliorari pentru zona in care traieste.
p.s. Beri placute maine, pentru mine e prea tarzie ora.
Mihaela, despre românii de care vorbește Florica ce părere ai?
PS: nu ești prima care se plânge de oră. Chiar mă gândesc să mă prezint la bere mai devreme …
Vali, pe mine Florica m-a facut curioasa sincer, dar nu atat in legatura cu bloggerii clujeni, ci in legatura cu bradurile locale.
De curand am aflat ca legenda Ursus de Cluj e dusa de mult timp.
De-asta spun, oare ce branduri om mai avea?
Ca sa incerci sa le promovezi trebuie mai intai sa le cunosti, apoi dintre ele sa le triezi pe cele in care crezi …
daca mi-as dori ceva promovat pentru Prahova de pilda ar fi turismul local. E singurul lucru in care cred, pentru care girez sincer, ca sa ma exprim asa.
Scuza-ma ca m-am departat de subiectul legat de comunitate, ceea ce am citit la Florica m-a dus instataneu cu gandul la ‘ce as putea promova, singura sau alaturi de altii’.
Si dupa auto-analiza asta am concluzionat ca as fi voluntara oricand pentru a promova cultura, turismul … si cam atat.
off-topic – am incercat sa iti las reply-ul asta ieri seara, insa blogul tau nu mi s-a mai deschis sub nici un refresh
Turismul local nu este un brand. Și nici nu poate deveni brand în sensul strict al cuvântului.
Nu, nu in sensul asta, eu ma gandeam doar ce as promova eu si astea sunt singurele doua teme ce ma reprezinta si in care m-as implica bucuroasa.
deci nu mai e nimic cu marea șmenozeală cu blogosPHera? adică, mă rog, cel puțin din punctul tău de vedere?
Eu n-am spus asta.
PS: am verificat, pentru mâine dimineață e programat articolul de care-ți ziceam pe twitter.
Ehe… Ce visuri frumoase! 🙂
Hai mă lăsați ora, că abia atunci pot s-ajung și eu din București :))
perfect de acord că trebuie să ajung şi 1-2 din Bucureşti dar ce ne facem cu ceilalţi 3-5 din Ploieşti pentru care ora-i nepotrivită? 😀
Cand am timp mai citesc una alta pe cate-un blog si asa vad si ciudatenii uneori. Sau cel putin asa mi se par mie. bserv ca unele bloguri inchid comentariile fapt ce ma duce cu gandul la faptul ca blogul nu mai e blog fara interactiune. Vorba unui expert: “a inchide posibilitatea de a comenta anuleaza unul dintre cele mai importante atribute ale ideii de blog.”.
Salutare. Am urmarit cu interes discutia voastra si parerea mea e ca niciodata nu poate fi toata lumea multumita. Depinde cum privesti problema, de ochelarii prin care te uiti. Astea fiind spuse, te sfatuiesc sa continuui pentru cei care te aproba si in ciuda celor care au alta parere. Multa bafta.