Azi, mai mult decât în orice altă zi a vieții mele, sunt macabru dar îmi permit. Conform tradiției strămoșești după 7 ani te dezgroapă. Eu n-am avut norocul ăsta și pentru că azi încă merg prin viață să și cântăm pentru asta. Voy camiando por la vida, sin pausa, pero sin prisas Procurando no hacer ruido, vestio con una sonrisa, sin complejo ni temores
Modul meu de a mă apăra când viața sau vietașii alături de care trec prin ea se complică până la absurd este autismul. Un mod personal, dar nu unic, de autism prin care pârjolesc ogorele, otrăvesc fântânile dau foc punților pentru ca nimeni și nimic să nu mai ajungă la mine. De obicei, îmi reușete retragerea în puțul gândurilor mele motiv pentru care-i mulțumesc în gând minții mele că reușește să rămână sănătoasă în restul timpului și nu mă duce la vale, conform definiției de manual…
Am scris și am rescris, cel puțin 7-10-13 motive pentru care recomand acest serial. Și din punctul de vedere al copilului, și al adolescentului și al părintelui care s-au recunoscut pe undeva prin cele 13 episoade. Și cum le-am scris, la fel de repede le-am șters. L-am văzut în ultimele 3 nopți în special, fără să-mi fie milă de zombie-ul care aveam să fiu ziua următoare. Și fără să reușesc să adorm cel puțin o jumătate de oră după. De teamă, milă, curiozitate, speranță ……
Ricardo Simpler este proprietar al unei companii braziliene cu o cifră de afaceri anuală de câteva zute de miliane de dolari anual. Om, care, la un moment dat în viață a decis că vrea mai mult să împartă din banii pe care-i face, în timp ce-i face, în loc să facă mai mulți. Ciudat, nu? Ricardo este un om cu un emply bucket list. Și asta doar pentru că, spre deosebire de noi ceilalți, a avut grijă să mai și ia taie de pe listă…
Gata, e oficial, am blog de 10. De 10 ani, ca să fiu mai exact. 3178 de posturi răspândite alandala de-a lungul acestor 10 ani. Pareto spune că doar 20% dintre ele – 635 – spun ceva. Că o dată pe săptămână am înșiruit cuvinte cu folos. Atât! 🙂
În topul distracțiilor preferate ale românilor pe lângă farmacii, case de amanet și agenții bancare în ultimii ani au început să urce cu repeziciune pariurile. Sportive sau nu, online sau nu cine nu pune 1-2 bilete dacă nu zilnic, cel puțin săptămânal nu e bărbat. N-are subiect de discuție la ieșitul în oraș cine nu știe ce înseamnă 2,5+ sau liniile asiatice. Oricine cunoaște pe cineva care ori a câștigat o mică avere pariind 2 lei ori a fost la 2 minute/ 1 corner/ blat…
Dorințe în noaptea dintre ani nu mi-am mai pus demult de când m-am împrietenit cu lichidele care te ajută să treci de frig pentru că le beam uitam whatever. Planurile de viitor serioase se fac pe 4-5 ani în avans și nu prea se pupă cu trăiește clipa mea. Speranțe pentru un an nou mai bun am întotdeauna, dar fără succes … Rezoluțiile serioase din ultimii 4-5 ani n-au avut nicio tangentă cu realitatea. Așa că, pentru integritatea mea psihică pentru anul ce tocmai a…
Change or Die – schimbă sau mori – este al doilea nume pentru cel mai nou album al lui Damian&Brothers – Gypsy Rock. Și pentru mine, este albumul anului pentru ineditele combinații piesă & invitat reușite de Damian Drăghici. Ce au vrut să spună artiștii pe acest album? Fusion de blues, rock, country, soul, hip-hop, trance cu bucățile clasice țigănești dar nu numai într-o re-orchestrație de mare clasă și interpretări de cele mai multe ori inedite având în vedere invitații de pe fiecare piesă. E…
Înainte de precedentul album i se născuse o fată. Și așa a apărut Go Gentle, muzică lină și cuvinte cu grijă alese ca de la tată către fata sa. Între timp a mai apărut un copil. Și, cu dedicație, o melodie pe un nou album. Ritmul este dur, cuvintele bărbătești, normal ca de la un tată către fiul său. And I’d like to sing a song that says that you’ll be fine Now you know me so you know that I’d be lying One of…
Poate faptele pe care le facem? Poate vorbele pe care nu le spunem? Poate părerea celor departe de noi din conversațiile cu cei apropiați nouă? Poate copiii noștri și chiar dacă nu astăzi, poate mâine? Poate că prietenii noștri, familia noastră, credințele noastre, visurile noastre? Poate filmele pe care le revedem, muzicile pe care le fredonăm, poeziile pe care le-am uitat? Cărțile pe care le-am citit și științele în care am crezut? Poate șefii din ce în ce mai puțini? Banii întotdeauna mai rapizi decât noi? Cadourile…
A Hologram for the King – un tip la a doua tinerețe are șansa de a-și reface viața dacă reușește să facă o vânzare complexă pentru soluția IT a firmei pentru care lucrează. Nimic deosebit cu excepția faptului că negocierile au loc undeva în mijlocul deșertului în Arabia Saudită, chinezii sunt principalii competitori și tipul este Tom Hanks, nu într-unul din rolurile sale de pus în ramă. Money Monster – întreaga echipă a unui show economic TV este luată ostatică în timpul unei emisiuni live…
{{unknown}}N-am mai scris de mult despre Ploiești și ale sale (câteva) lucruri faine care se încăpățânează să se întâmplă pe aici. Doar că primăvara asta a adus și o dronă (sau chiar două!) pe deasupra orașului și mă gândeam să vă arăt ce-au filmat în calea lor, poate vă place. Începem cu primul pasaj rutier suprateran din România. Știu că sună trist să ne bucurăm că avem așa ceva. Știu că prin alte părți așa ceva se construia poate acum 100 de ani. Știu c-a fost…
Închipuiți-vă următoarea declarație făcută de un parlamentar român în luna mai a anului 2016: „Nu sunt împotriva chimie organică, dar eu, ca părinte, vreau să-mi dau acordul scris pentru că vreau să ştiu cine predă acea oră de chimie organică copiilor mei, vreau să ştiu dacă acea persoană nu este cumva orb, vreau să ştiu dacă acea persoană e pregătită pentru aşa ceva şi ce conţine acea oră de chimie organică” Închipuiți-vă același parlamentar român pus în fața înșiruirilor de hidrocarburi. Scos la tablă pentru a…