Ziua bărbatului, întoarsă ca la Ploiești

Astăzi este Ziua Bărbatului. Cică! Reală sau inventată, cu motiv sau fără, dacă-i de sărbătoare, să fie primit. Nu pot refuza gratuit un motiv de a bea o bere alături de prietenii masculi, de a fi gratulat cu o partidă de sex de sărbătoare sau mai știu eu ce alt beneficiu generat de o astfel de zi. Pentru că, până la urmă, adevărul este unul singur. Deși, momentan, este doar șoptit și afișat vădit numai în puținele locuri rămase sanctuare clasice bărbătești. Dar măcar de…

Mai mult offline

Săptămâna asta de aproape a trecut, am cam ignorat blogul din motive destul de serioase. Nici acum n-aș fi scris dacă nu mi-ar fi atras atenția un amic că nu mai știe ce mai fac 🙂 Așadar: pentru că blogosPHera nu este credibilă și nu-i capabilă de pișcotăreli serioase, mi-am luat bilet la meciul Petrolului de duminică. Jucăm cu Astra cu casa plină, pe surse, motiv numai bun să ajung și eu sus la tribuna 0 în cel mai nou stadion din România. ieri am…

Părerile oamenilor din jurul tău …

Oare chiar contează, ce cred cei din jur despre tine, despre ale tale, despre ce și cu cine faci tu însuţi? Cât de importanți sunt cei din jurul tău pentru a te încrede în părerile lor? Cât de importante sunt subiectele despre care îți permiți să ceri sfaturi celor din jur? Tu ai în jurul tău oameni care au păreri pertinente? Ai grijă de ei să stea pe lângă tine sau ai grijă să te ții tu după ei? Și cu toate astea ne dăm rotunzi și…

Tolba cu filme … de colecție

Citind zilele trecute la Cătălin mi-am adus aminte de unul dintre filmele mele preferate. Este o ecranizare a unei cărți celebre pentru amatorii de gen, o carte al cărei original este cel puțin straniu Do Androids Dream of Electric Sheep? Profitând de zilele astea libere, am reușit să revăd filmul respectiv cu cel puțin aceeași plăcere ca prima dată. Cu această ocazie cu care m-am gândit să fac o listă cu filmele pe care le-aș lua cu mine dac-ar fi să naufragiez vreodată pe o insulă pustie…

I will survive

Ce nu ne omoară, ne face cu siguranță mai puternici. Indubitabil, irefutabil, ineficient dar adevărat. Doar că ne trezim cel mai adesea că nu știm să reacționăm corect și corespunzător momentelor prin care trecem. Habar n-avem când să zâmbim sau când să glumim, când să reacționăm neașteptat c-un zâmbet și când să răspundem provocărilor cu brațele deschise. Ne trezim după c-am fi putut răspunde agresivității cu o glumă, c-am fi putut evita tensiunea inutilă cu o bătaie ștrengărească a pleoapei drepte sau că am fi putut ucide…

BlogMeet de primăvară – after

Încep cu participanții offline la a treia ediția #PhBlogMeet din anul acesta (în ordinea apariției): Cătălin, Răzvan, Cristi, Iulian, Silviu, George, Vali Ovidiu, Rareș, Alin și Andrei. După cum se vede, 10 bloggeri mari și, bonus, un hater, eu 🙂 Online a mai fost alături de noi și Bogdan în măsura în care tânăra moștenitoare i-a permis. Mi-a plăcut că, de data asta, cu o singură excepție și aia motivată, toți cei care au confirmat participarea, au venit. Nimeni în plus, nimeni în minus. Un…

Trăiesc printre noi

Miracolele există. Ni se întâmplă în fiecare zi, cu sau fără știrea ori voia noastră. Ne bucurăm, sau nu, de ele. În funcție de cât de bine stăm cu banii, dacă avem cu cine face un grătar de 1 mai sau dacă ne-a beștelit șefu și azi. Fericiți cei săraci cu duhul scrie la carte. Și, À la cart trăiesc aserviți cărții, mulți, prea mulți dintre cei care votează alături de noi, din 4 în 4 ani. Oameni respectabili, cu părul alb și mintea dusă. Priviți. Între…

Să fie ăsta începutul?

Astăzi Samsung Mob!lers a dat un comunicat prin care sancționează limbajul și comportamentul online nepotrivite promovate de către unul dintre ambasadorii lor. Ca urmare, lui Dragoș Șchiopu i s-a retras calitatea de ambasador Samsung. Nu vreau să mai vorbesc despre respectivul personaj, despre calitățile?? defectele sale, despre incapacitatea sa de a folosi CORECT limba română sau despre caracterul său. Am mai făcut-o de câteva ori și au mai făcut-o și alții de alte câteva ori. Salut însă inițiativa companiei Samsung de a-și repara greșeala inițială prin eliminarea…

Să știi ce vrei

Cam despre asta-i vorba, să știi ce vrei! Și în viață, și pe stradă, și în pat. Și cu cât mai repede, cu atât mai bine. Și cu cât mai sigur ești de tine, cu atât mai firesc primești totul. Deciziile capitale nu mai sunt decât simple alegeri, răscrucile devin intersecții semaforizate și spaima necunoscutului se transformă în mister. În plus, odată ce ai realizat că ȘTII CE VREI, totul se simplifică și totul devine zâmbet. Exemplu irefutabil, mai jos.

Moralitatea excelului

Citeam acum mai bine de un an pe unul dintre blogurile mele preferate (și nu numai datorită nișării sale excel-siene) despre sentimentele unui tip înlocuit plecat de la un anume loc de muncă. Un tip care a plecat de pe o poziție și dintr-un post în care lucrurile mergeau. Bine! Și, aproape, singure! Clar respectivul plecase la mai sus. Iar de acolo de unde era, deplângea felul în care înlocuitorul său îi continua munca. After six years in my previous job, my department ran like a…

Poveste de cartier

La mine-n cartier trăiește un băiat. Cum vrea el și cum se simte el bine. Muncește și scuipă pe stradă fix ca noi toți. E de-al nostru, ce să mai! Tot în cartierul ăsta al meu, mai trăiește și o fată. Și ea muncește-n dreptul ei, scuipă în nume propriu, dar ca mai sus, e de-a noastră, ce să mai! La un moment dat, fata s-a certat cu băiatul. O fi fost de la bani, o fi fost de la care-i cel mai tare din…

Blogul personal

În draft stă de mult timp un articol cu titlul de mai sus. Și ca idee de bază „unde au dispărut blogurile personale? Și de ce?” Am început să citesc bloguri pentru că-mi ofereau șansa de a afla ce fac alții. Atât cât doreau ei să-mi ofere, atât cât puteam eu să înțeleg din cele spuse de ei. Un fel de voyeurism, cu acordul părților. În anii ce-au urmat am început să resimt comercializarea blogurilor. Au apărut ofertele, au intrat banii, s-au schimbat viziunile. Componenta…

Păscând fericit

De sărbători avem tendința să fim mai buni. Pentru că așa am fost obișnuiți, pentru că ni se tot repetă, pentru că așa trebuie. Tot de sărbători, de regulă, suntem printre prieteni. Suntem înconjurați de cei dragi, de cei buni și frumoși din viața noastră. Pentru că așa am fost obișnuiți, pentru că ni se tot repetă, pentru că … Nu știu alții cum sunt, dar eu am prostul obicei să nu-mi țin gura indiferent de ocazie. Pentru că indiferent de cât mi se tot…