Dacă tot am stricat regula ieri m-am gândit să insist. Asta și pentru că am dat de filmulețul de mai jos. Dincolo de latura motivațională, de cuvintele mărețe și întrebările fierbinți care se regăsesc din belșug un strop de adevăr există. Și cred că n-ar trebui să dăm peste astfel de filme, sau peste vreun psiholog de ocazie (sau nu) pentru a ne trage de o parte, a ne prici în oglindă și a pune pe hârtie niște răspunsuri. Întrebări de genul: faci ce-ți place…
De obicei, evit să aduc pe blogul e față lucruri grele, scrieri complicate ori idei elucubrante sâmbăta și duminica. Am zis să-i dau voie (blogului) să se relaxeze și să se bine dispună pe cât posibil. Însă textul pe care vi-l recomand astăzi nu este așa. Este un text care ar fi fost preferabil să nu fi fost scris, la cât este de adevărat. Este un text dur și violent pe alocuri dar doar pentru că este natural, relevant și smuls din realitatea pe care…
Killing Them Softly este un film care apare pe 30 noiembrie 2012. Pe afiș sunt trecuți Brad Pitt, James Gandolfini, Ray Liotta, Richard Jenkins. E cu gangsteri, mafioți, ceva crime și bărbați puternici (nu și amărui!). Și cică Brad Pitt încearcă să facă și filme serioase nu doar pentru veșnica umezeală a femeilor din lumea largă. Trailerul mai jos.
Zilele trecute am găsit, cu puțin ajutor, dovada că Excel-ul minte poporul. Pe față, indubitabil și de netăgăduit. Deși poate dezamăgitor pentru miliardele de conțopiști pe sistem nou de prin corporații, care s-au obișnuit să mănânce la micul dejun, prânz și cină analize și raportări excel-siene, dar adevărul este frapant, dureros și nu mai poate fi ținut ascuns. Iată și demonstrația gravelor acuze de mai sus: Ce vedem noi mai sus? Șase valori identice în celulele A2÷A7 și B2÷B7. Valorile sunt: 6494,55; 1311,36; 198,08; 124,9; 131,81; 131,81. Suma lor este pe coloana A…
Nu se putea să nu fac și eu puțin spam cu ocazia încântătoarei sărbători naționale Black Friday. Văd că toată lumea a avut grijă să scrie cu drag și spor, să linkuiască la greu cu gândul la click-uri, cookies și viitoare comisioane. Cu gândul la fericitele sărbători care stau să vină am zis să vă arăt pe ce stau eu cu ochii bulbucați dar și ațintiți. Dacă fierbintele-mi rugăminți îmi vor fi ascultate, poate chiar o să le și cumpăr pe banii mei desigur, căci…
Mai rar, ce-i drept, dar câteodată avem parte și de surprize frumoase oferite de camerele de supraveghere. Precum cele din montajul de mai jos. PS: a nu se înțelege că scenele fierbinți oferite de către aceleași camere nu ar constitui surprize frumoase 😀
Promisesem că revin dar mi-a luat mai mult decât mă așteptam. Întâmplător, cotrobăind prin drafturi, mi-am amintit de episodul ultim prin care să închei trilogia experiențelor. Experiența răbdării Ne grăbim, suntem permanent în întârziere, ne plângem pretutindeni că cineva, oricine, ne mănâncă timpul și ne zboară zilele, lunile, anii, viața … Dar când a fost ultima oară când ne-am oprit? Când am zis piua? Când ne-am luat o pauză de plăcere? Când ne-am permis să așteptăm, în liniște și pace? Și, de ce? Răbdarea nu se…
Cuvintele mari sunt șansa oamenilor mici de a excela. De aceea, pentru noi restul cel mai bine este să spunem adevărul. Măcar suntem siguri că am spus ce-am vrut și mâine-l putem repeta liniștiți. This time I’ll be different, I promise you, This time I’ll be special, you know I will, […] This time I’ll be better, I want you to know, This time I’ll be special, oh God, make it so, Nu mai vreau de mult să fiu diferit. M-am convins că nu-i ceea ce mă…
Începând de ieri am implementat un plugin care permite comentariile și cu ajutorul contului de Facebook. De ce am făcut asta? Pentru că: am observat că în ultimul timp o bună parte a traficului (îmi) vine de pe FB; este mult mai ușor pentru cei care comentează să-și folosească contul de FB; dispare astfel rutina completării obligatorie a celor 2/3 câmpuri din modulul de comentarii. trebuie să mai aduc ceva nou pe aici 🙂 Oricum, pentru moment voi păstra ambele posibilități de comentarii în principal…
Un domino semi-uman realizat de către Red Bull la care participă printre alții o drujbă, o minge de fotbal, o parașută, niște biciclete, o basculantă, multă nebunie și o porție bogată de imaginație. Via
Ploieștiul și Pravoha aveau nevoie de un mall. Numărul de locuitori, gradul de ocupare a forței de muncă, nivelul salariilor erau factori care recomandau. Apropierea de București erau o importantă anti-recomandare, de aia s-a și întârziat atât. Cert este că de azi, în Ploiești la ieșirea spre Brașov, pe dreapta, există Ploiești Shopping City. Inaugurat exact după modelul autostrăzilor, la 50% din capacitate cu mult zgomot și multă aglomerație, „mallu” o să devină jucăria preferată a ploieșteanului cel puțin iarna asta. Între altele, vom avea și…
… asta-i pentru voi! Ideea din spatele clipului de mai jos e simplă: în spatele fiecărei sărbători (în familie) este o mamă! Dacă vă deranjează prea tare tăiați ultimele 3 secunde și dați ideea mai departe. Merită!
Acum ceva timp, 3-4 zile (sau poate 3-4 luni, nu contează) pe când dădeam nas în nas c-un specialist mă gândeam la cât de subțiere e linia aia care ne ține bine și în viață. Și la cât de puține cunoaștem, noi românii, despre stres și efectele sale. Și cum obișnuim mulți dintre noi să refulăm în alcool după o săptămână grea. Și la nefericirile multora cauzate de către un șef prost, sau un job slab. Și cum ne ratăm viețile pentru că, în copilărie,…