Când eram pe calea
să termin de construit
prima planetă din
universul acesta,
patronul mi-a spus:
„-Nu mai e destul
nimic, în rezervoarele noastre
de nimic
ca să termini prima
planetă.”
Când să termin
primul rând de scris,
am auzit: nu mai e destul
nimic ca să mai termini
acest rând.
Iar când să termin
de fumat țigara,
mi s-a părut că
nu mai e destul
nimic în ea.
Am pufăit ultimul
fum și am
stins-o.
Rareș Fogaș-Panaitescu – Măscăricii rămân.
Misto! Cu siguranta te voi citi de acum incolo.