Citesc la cel mai cunoscut Ghimpe Ploieștean despre cum să NU scrii bine pe blog un fel de replică adresată celor care te învață cum să scrii BINE pe blog. Inițial, începusem să-i răspund într-un comentariu dar cum scriam prea mult m-am mutat aici.
Așadar, Rareș, mi se pare mie sau omiți ceva: bloggingul nu este despre a scrie (e ușor a scrie versuri/ când nimic nu ai a spune…) nici despre a scrie lucruri personale (faptul că te ștergi la fund, de fiecare dată de 3 ori, de sus în jos, de 2 ori pe zi…) ci despre a împărți cu ceilalți.
A da celorlalți ceva din tine, din viața ta, din experiențele tale, din plăcerile sau dezamăgirile tale, din ceea ce trăiești tu, din ceea ce iubești tu, din
ceea ce eşti tu.
Dacă eu scriu pe blog despre recensământ sau despre berea nefiltrată n-o fac pentru încă 2 unici în plus, ci pentru că am o părere despre aceste subiecte și te provoc pe tine, cititorule, să mă aprobi sau să mă contrazici, dacă e cazul.
Dacă ai de gând să scrii genial de bine dar doar de 3 ori pe an, renunță la a-ți face blog. Ia-ți un caiet dictando cu 48 de file și fii fericit alături de genialitatea ta. Blogul înseamnă mai mult decât a-ți face plăcerea ta, doar când vrei tu, doar cum vrei tu. Pentru asta caietul de mai sus e perfect.
În blogging nu există a scrie bine sau a scrie rău. Asta există în literatură, există la gazetă sau chiar la afişierul blocului. Nu la blog. În afara de corectitudine şi de respectul faţă de limba în care te exprimi, alt tipar nu există în blogging. De ce? Te las pe tine să-ţi răspunzi la asta.
Eu îţi pot spune doar că, în blogging, ca şi în viaţă dacă: ai prins trenul care trebuie sau te-ai învârtit de câţiva prieteni bine plasaţi sau ai un nume (=brand personal) sau eşti suficient de prost încât să nu-ţi dai seama de asta când te uiţi în oglindă șamd poţi ajunge sus, tot mai sus, lejer! Asta nu înseamnă că ești blogger.
De asemenea, adăugarea de maculatură blogului sub formă de 2-4-9 articole zilnic cu și despre nimicuri (nu, banalități!) nu te face blogger. Nu te face blogger nici deținerea a 2-3-7 bloguri pe care ești singurul (și tristul) cititor. Nu ești blogger nici dacă ai un blog parolat. Sau unul de care dacă te saturi, îl ștergi și după 2 săptămâni faci altul. Blogger nu ești dacă ai blog de 3 luni, te citesc 3 prieteni și-ai câștigat un premiu la o campanie de carton.
Rareș, pe blog, e bine să scrii! Dacă vrei, dacă-ți place, dacă poți, dacă ai curaj, dacă te simți în stare, dacă poți, dacă-ți place, dacă vrei …
🙂 pe cei cu blogurile parolate eu una chiar nu-i inteleg.
Pentru caracterul privat al comunicarii exista mail-urile, ce pot fi trimise catre mai multi destinatari.
Dar din moment ce exista si optiunea asta … oricum nu e singurul lucru ce nu-l pricep 🙂