Tolba cu filme

All Is Lost – din respect pentru Bobby R. am rezistat până la final dar asta nu înseamnă că nu am regretat timpul irosit. Din ciclul  Breaking the Waves/ Dogville – în așteptarea lui Nymphomaniac și pentru o mai fină înțelegere a stilului lui Von Trier poate merită. Și deoarece gusturile nu se discută eu nu mai zic nimic. Canibal – văzut pentru Olimpia Melinte și doar atât. Filth – un polițist puțin mai mult dus cu pluta într-un film care face reclamă irlandezilor. Mi-a plăcut bineînțeles…

Happy … și în București

Nebunia cu Happy a lui Pharrell Williams a cuprins pe nesimțite lumea întreagă. Piesă ușoară, mesaj simplu, clipul genial prin simplitate și naturalețe a prins de minune. De aceea, nici nu-i de mirare că oameni fericiți din lumea întreagă au vrut să-și arate starea de bine, plagiindu-l pe Pharell. Viena a făcut-o. Barcelona și ea. Praga a zis prezent. La cât se fumează-n Amsterdam nimeni nu se miră c-a lor variantă e lungăăă rău. Berlinul a dansat-o. Rusoaicele-s frumoase rău în Moscova. În Bahamas n-ai cum…

Diferența între băieței și bărbați

Dacă stai și te exciți la vederea imaginilor din clipul de mai jos, ești clar un băiețel. Chiar așa trebuie să ne excităm la orice centimetru de piele dezgolit? Și-am încercat s-ascult și muzica dar … nicio șansă. Altfel spus, 42 de milioane (and counting) se pare că se pot înșela big time!

Tolba cu filme

Blue Jasmine – Cate face un rol pentru care merită Oscarul în acest an. Și aș pune și ceva bani pe asta, filmul în general fiind pe profil. Bridget Jones Diary – pentru fetițele de 20-30 de ani, care uită să trăiască și se trezesc la un moment dat părăsite/înșelate/prostite pe față #pentrucămerită. Captain Phillips – clasicul film good american vs evil foreign, acum cu Tom Hanks și pirații din Somalia. Celălalt (Kapringen) a fost mai bun. Ender’s Game – n-a fost rău doar că…

Din 20 în 20 de ani

Dac-am întreba poetul care-i continuarea pentru „Now that we found love/ What are we gonna do with it” poate am afla, sau poate nu. Dar, în funcție de vârsta bardului, i-am trezi nostalgia privind discotecile anilor ’90 în compania lui Heavy D & The Boys. Sau, de ce nu, a celor din anii ’70 împreună de la The O’Jays. C-așa-s poeții și ale lor amintiri zburătoare … PS: Descoperire făcută cu ajutorul uni serial obscur (dar pe nedrept) Ray Donovan.

Downton Abbey, o minunăție!

Downton Abbey este un serial britanic despre viața unei familii aristocrate de la începutul secolului 20. Costumele sunt specifice epocii, cutumele sunt respectate la sânge, umorul este neaoș englezesc. Obiceiurile traiului la castel atât la nivelurile inferioare, cele destinate servitorilor, cât și la cele superioare, ale moșierilor, sunt transpuse, poate ideatic, dar cu suficient de mult realism pentru a da viață episoadelor. Cu toate acestea nimic nu te pregătește pentru experiența deosebită pe care i-o oferă serialul. Personajele, povestea, trăirile, limbajul, accentul, umorul sunt inexprimabile…

Tolba cu filme

12 Years a Slave – știu, sunt singurul căruia nu i-a plăcut filmul cu omul liber/sclavul negru asuprit timp de 12 ani de omul alb și rău. Așa și? American Hustle – aproape foarte bun, recomandabil din toată inima cu o atenționare specială pentru coloana sonoră. Carrie – de ce ai face un remake în care să nu spui absolut nimic în plus față de original? Don Jon – Joseph Gordon-Levitt face un rol foarte bun deși filmul per total nu excelează. Și, da, joacă și Scarlett.…

Despre timp

About time este filmul ideal pentru orice început de an. Spumos, vesel, profund, romantic. Plus umor englezesc de nota zece. Plus Rachel McAdams. Senzația pe care o ai la sfârșitul filmului este totală știind că ai văzut un film de nota 10 fără ca nimic să te pregătească pentru asta. Este despre viață, este despre dragoste, este despre ce facem cu timpul. Filozofic cât o un coniac cu x și o dar nebun cât o beție în miez de vară. Este recomandarea mea pentru ultimele…

Tolba cu filme

À perdre la raison/Our children – doar un alt film care spune o poveste de viață nebună, reală sau nu are mai puțină importanță. La vie d’Adèle/ Blue is the Warmest Color – Marele Premiu la Cannes atât pentru film cât și pentru actrițele din rolurile principale. Chiar și după gustul meu prea mult sex (gratuit), prea puțină poveste, prea multă peliculă folosită (aproape 3 ore de film), prea puțin nerv. Mi-a luat aproape o săptămână să-l văd ceea ce-ar putea să spună foarte multe…

Tolba cu filme

2 Guns – traficanți de droguri, spărgători de bănci, CIA, FBI, agenți sub acoperire și bani muuulți la mijloc. Acțiune decentă, scenariu bunicel, tensiune dozată bine. În plus, Denzel Washington și Mark Wahlberg. 21 Grams – „ Se spune că în momentul morţii pierdem cu toţii exact 21 de grame. Cu toţii. Cât intră în 21 de grame? Cât se pierde? Când se pierd aceste 21 de grame? Cât dispare odată cu ele? Cât se câştigă? ” Pe scurt, poate unul dintre cele mai bune filme ale anului. Recomand! Blindness – un…

Street of Dreams

Martin Scorsese regizează, Matthew McConaughey și Scarlett Johansson sunt capetele de afiș. Acțiunea se desfășoară într-un mare oraș american, oricare ar fi numele lui. E vechi filmul, se vede după culorile alb-negru în care este filmat, după croiala costumului lui și a felului în car este coafată ea. Și, da, și după mașină și muzică din background . Aș merge să văd filmul ăsta „cu ochii Închiși” doar că totul nu-i decât o  … reclamă. Via Metropotam