Am gasit la Zapacita filmuleţul de mai jos. Are de toate: ţâţe, arme, filosofie orientală, Che Guevara, McDonalds, puicuţe, război, president of the united States, muzică, etc. Un film total. Un film determinant. Un film covârşitor. Un film dramatic. Un film grandios. Ladies and gentelmen, COW WITH GUNS. [youtube]http://www.youtube.com/watch?v=aPhWfSeMYHA[/youtube] Şi cum zicea cineva “Save a cow, eat a vegetarian!”
Am primit astăzi, un mail cu un mesaj aparte. Pentru că l-am citit de dimineaţă şi mi-a înseninat ziua nu ezit să-l dau mai departe, cu adăugirea că este un text preluat iar dacă cineva ştie de la cine, pls nu ezitaţisă-mi spuneţi şi mie. Merită felicitări oersoana care a scris aceste rânduri şi în plus merită întrebată: Unde/cui se înaintează aceste demisii? Nu de alta, dar tare aş vrea şi eu … Subsemnatul, va aduc la cunostinta dorinta irevocabila de a demisiona oficial din…
Si e joi, din nou în septembrie. Ce mi se poate întâmpla într-o zi ca asta? Poate un 32? Cu siguranţă asta şi nişte zeci de beri pe seară. Vă ţin la (nu în, da?) curent cu detalii despre acest 13.09.
Intr-o seara, saptamana trecuta, eu si sotia mea eram in pat. Dupa ceva timp eu am inceput sa devin infocat …. cand ea a zis: – Nu pot acuma, nu sunt dispusa … as fi vrut numai sa ma tii in brate. Am intrebat: – CUM ?!?! Ce ai acum ? Iar ea a zis cuvinte de care fiecarui barbat de pe planeta ii este teama sa le auda: – Tu, pur si simplu nu intelegi nevoile mele emotionale pe care le am eu ca…
Doua scurte din categoria celor de care ziceam şi aici: Prima, cu trimitere directă la cine ştiu eu! Şi a 2-a, pt toţi cei ce se simt cu musca pe caciulă: Hai pa, mă duc. La o altă şedinţă …
adică un nou început, zic! A trecut mai mult de o săptămână de la ultima însemnare, este un număr rotund aşa că am zis să.Pauza s-a datorat unor săptămâni infernale at work, renovarea noului apartament se dovedeşte cu mult mai stresantă (ca să zic aşa …) decât îmi inchipiuam, altfel spus e naşpa rău. Da’ rău de tooooot! Mi-am şters toate posturile din Google Reader (peste 1200). Sorry, a trebuit s-o fac, nu mai apucam să le citesc pe toate. Promit că îmi revin la…
Sunt exact ultimele ore din vara asta. Cum a fost? Pentru voi? Aţi făcut tot ce v-aţi propus asta iarnă? Concerte? Mare? Munte? Terase? Amici? Un cover de mare excepţie după The Doors – Summer’s almost gone.
Apropo de meciul de aseară dar şi de recenta tragere la sorţi a grupelor Ligii Campionilor, îşi mai aduce aminte cineva de sloganul cântat de unii 😀 prin ’89?“Prost să fii,Noroc să ai,Să pici, Cu Galatasaray” Şi nu, nu sunt anti-stelist! Da’ parcă la unii prea le dă Dumnezeu…
A fost o data un prinţ care, într-o frumoasă zi a întrebat pe o preafrumoasă prinţesă: -Vrei sa fii soţia mea?Şi ea a spus:-Nuuuuuuuuuuu! Şi, de atunci prinţul a trăit mulţi şi fericiţi ani (şi poate mai trăieşte şi acum) umblând la vânătoare şi pescuind, hălăduind cu prietenii şi bând multă bere şi îmbătându-se de cate ori poftea, jucând table toata ziulica, lăsându-şi hainele împrăştiate în sufragerie, făcând sex cu toate curvele, vecinele şi prietenele acestora, beşindu-se dupa pofta inimii, cântând şi scărpinându-şi indelungat ouăle…
