Despre mine, că despre alții nu mi-aș permite să vorbesc, pot spune că anul care stă să se termine am mers cu valul. N-am rupt gura târgului, că nu mai era cazul. N-am mai revoluționat tagma blogingului, că nu mai aveam de ce. Nu m-am mai dat peste cap că deja maeștrii nu mă mai atenționaseră că 2013 este anul meu.
Pur și simplu, n-am făcut nimic, notabil, gen!
N-am făcut bani, unicii nu mi-au explodat, nu mi-am făcut prieteni ba chiar nici măcar dușmani. N-am scris zi de zi, n-am dezbătut subiectele zilei, n-am combătut la timp. N-am ținut nici cu ăia, n-am mai fost nici împotriva lor.
N-am mai fost la blogmeet-uri că n-a mai fost să fie. N-am mai urlat la colegii că n-au mai vrut să fie. M-am uitat mai puțin la ei și-am avut grijă mai mult de mine. Și nu de mine bloggerul, ci de mine omul. Pentru că am readus blogul la poziția inițială, normală, de hobby.
Am trăit mai mult? Am trăit mai bine? M-am râs mai mult? M-am simțit mai bine? Întrebări fără răspuns sau amănunte nesemnificative pentru voi cititorii, răvașe fără plăcinte sau ghidușii fără noimă pentru mine scriitorul, acum, la sfârșit de an.
Și știi să numeri, să citești și cum se fac copii/ Și nu mai crezi în Ali Baba și-n cai verzi pe pereți/ Și simți că nu va mai fi cum a fost cândva …
Povestea merge mai departe. Pentru că blog 🙂
PS: 230 de articole publicate în 2013, din ce în ce mai puține de la lună la lună. Pentru 2014 prevăd mult, mult mai puține. Să fie bine și la voi 🙂
bine, bine, însă “m-am râs”?
Glume de tractoriști 🙂
Draga Waven, am remarcat si eu ca n-ai mai scris zilnic si ca nu ti-ai mai facut sange rau pentru blogarit. Ceea ce e de bine (daca ma intrebi pe mine) – mie chiar mi se pare ca se simte acum ca scrii din pasiune si nu dintr-un obiectiv anume.
Sper sa-ti pastrezi atitudinea asta, mi se pare cea mai sanatoasa pentru tine ca om.
Oricum, am remarcat ca din ‘blogosphera prahoveana’ nu stiu cati mai exista ca blogari, majoritatea au inchis taraba de acum un an,
ceea ce inseamna ca n-au gasit echilibrul tau.
Putine dar in stilul tau, adica bune !
ps. mi-ar placea sa mai scrii si articole dintre acelea ‘abstracte’, pentru ca in ele se simte ca le ai si cu vorbele si cu observatiile mai socio-psihologice. E drept, lumea nu din astea cauta pe bloguri, am constatat si eu. 🙂
Decât să fie rău mai bine să fie bine. Atât 🙂