Am scris și am rescris, cel puțin 7-10-13 motive pentru care recomand acest serial. Și din punctul de vedere al copilului, și al adolescentului și al părintelui care s-au recunoscut pe undeva prin cele 13 episoade. Și cum le-am scris, la fel de repede le-am șters.
L-am văzut în ultimele 3 nopți în special, fără să-mi fie milă de zombie-ul care aveam să fiu ziua următoare. Și fără să reușesc să adorm cel puțin o jumătate de oră după. De teamă, milă, curiozitate, speranță …
Este genul neserios de serial în care afli deznodământul în primul episod dar îl refuzi și inconștient speri până la sfârșit ca personajul principal să se trezeazcă din coșmar și să … whatever happy end.
E greu de digerat, n-are nuditate, n-are violență explicită și mai nimic din limbajul (obscen al) tinerilor de azi (și de ieri!). Și e și atât de dureros, de forever și de fără frontiere.
Este despre bullying și victimele sale. Și despre repercusiunile vorbelor sau faptelor noastre, uneori fără pic de însemnătate pentru noi, dar atât de nocive pentru victimele noastre.
Este despre mine. Și despre tine. Indiferent de care parte a baricadei am fost oricare dintre noi la un moment dat.