Un tip, James, spune că 98% dintre noi ne urâm joburile. Nu știu de unde și cum a ajuns el la concluzia asta dar iată câteva dintre 
ideile pe baza cărora a decretat asta.
Jobs are modern-day slavery. We are paid just enough to live and not more. You are punished if you ask for more.
Mi-aș da-o mie celui de acum 2-3 ani să citească asta. De 100 de ori. Și mi-aș da pumni în cap pentru c-a fost nevoie s-o trăiesc ca să o cred.
We are deluded into thinking our job-friends are our real-friends. With our job friends we talk about pens, genitals, and cubicles. We stop having real-friends.
Tu câți prieteni din copilărie mai ai? Dar dintre cei de pe la liceu, facultate cu câți mai ții legătura? Nu-i așa că te vezi cu ei de doar câteva ori pe an? Și în restul timpului prietenii de serviciu sunt cei de la serviciu, nu?
Your spouse is tired of hearing about your job after six months. And you couldn’t care less about hers. Ten years later you wake up next to a total stranger. 40 years later you die next to one.
Normal că-ți lași problemele de la job la intrare-n casă. Nu vorbești cu nimeni despre ele în timpul tău liber. Și de ce ai face-o, nu? Doar că grijile, frustrările și neîmplinirile generate de cele 8-10-12 ore de la job merg cu tine oriunde. Se regăsesc în vorbele tale, în tonul vocii tale, în faptele tale conștiente sau inconștiente, în modul în care-i tratezi pe oamenii din viața ta, din timpul tău liber.
When you were a kid you liked to draw, and read, and run, and laugh, and play, and imagine a magical world. You’re never going to do any of that again.
Le-aș da asta copiilor din lumea întreagă să citească la începutul fiecărei zi, imediat după ce s-au spălat pe dinți. Ca să știe ce au de făcut în noua zi din viața lor. Și să nu mai vrea să crească mari mai repede. Și să nu-și mai dorească bani în loc de prieteni sau mașinuțe mai multe decât vecinul de la 3 în loc de un râs mai sănătos.
Over time everyone is getting fired and being replaced by younger, cheaper, more temporary, more robotic, versions of you. You see this but are afraid to do anything about it.
Cine, tu? Nuuu, n-are cum, la câte ai făcut pentru … Cui, ție? Nuuu, n-are cum că doar tocmai ce ți-au spus că … Cum, pe tine??? Dar …
O săptămână bună la job vă doresc!