Blogosfera există. Chiar dacă ea nu este formată din cei peste 55k de deținători de bloguri un nucleu definitoriu există. Această com
unitate are și lideri. Închipuiți, nenumiți, auto-proclamați, de drept, din umbră, de tot felul.
Cristi Manafu trage câteva concluzii în legătură cu situația blogosferei la sfârșit de an 2012:
Cred ca am mai scris pe blog ca suntem o comunitate inca la inceput, care inca nu are niste reguli ale jocului bine definite, precum alte sectoare ale comunicarii, si de aceea derapam foarte usor.
Despre „o comunitate inca la inceput” aud încontinuu de câțiva ani. Asta în condițiile în care, stând strâmb dar judecând drept o astfel de comunitate nu are nevoie de 10 ani pentru a se maturiza!
Surprinzător, cumunitatea asta care „inca nu are niste reguli ale jocului bine definite”. Deoarece regulile mele, de exemplu, nu ar fi bune. Și deoarece cei care ar putea impune niște reguli nu au niciun interes să o facă.
În condițiile astea, într-adevăr „derapam foarte usor”. Doar că, în ciuda tuturor semnalelor trase de către (tocmai de aceea numiții) hateri, nu văd ca cineva să fi fost pedepsit pentru un asemenea derapaj.
Acum 2-3 ani unii dintre lideri (de care vorbeam la început) pariau pe blogosferele locale. Indiferent de ce s-a întâmplat cu acestea între timp, zilele astea alți lideri (sau aceeași :D) se plâng în legătură cu descreșterea blogosferelor locale.
Blogosfera există. Dar atâta timp cât amatorismul guvernează și non-valorile sunt susținute pe diverse considerente „bloggerii pierd sustinerea comunității și comunitatea pierde susținerea bloggerilor”.
Și-n condițiile astea unde se ajunge? Cine câștigă?
N-am putut urmări sincer prezentarea lu’ Chinezu, decât până pe la jumate. Mie mi se pare dubios că se tot forţează pe ‘marşarea în pluton’. Hai, să fim toţi, să fim mulţi, să fie bine’. Spun ‘se forţează’ pentru că nu suntem toţi la fel. Şi chiar dacă suntem prieteni IRL, nu înseamnă că trebuie să ne pupăm în cur reciproc şi pe bloguri şi eu chiar i-am luat la unşpe metri pe toţi prietenii mei blogări, asumându-mi bârfele ulterioare gen ‘uite ce zice ăla de noi’. Evident, n-am cum să formez o comunitate cu ei, da’ suntem prieteni în continuare…cel puţin eu cu ei. 😀
Cu alte cuvinte, ai spus și tu același lucru ca și mine. Moarte comunismului blogosferic 🙂
Descresterea blogosferelor locale eu o pun pe lipsa unui plafon minim al calitatii blogurilor in momentul acceptarii in grup. Si cea mai buna dulceata se strica intr-un borcan murdar e o vorba din strabuni. Dupa ce am inceput sa o mai lasam moarta cu cantitatea in favoarea calitatii ne-am dat seama ca nu prea mai avem cu cine sa mergem mai departe.
Vorbești de calitatea scrisului de pe bloguri sau de calitatea bloggerilor? Și, oricum, cine și cum măsoară acestă calitate? Dacă ție nu-ți place de ochii mei și tu ești cel „pus” să facă aceste măsurători eu voi fi vreodată un membru al respectivei blogosfere locale?