Nu mor caii, când vor câinii!

Mai zilele trecute am avut iarăși un puseu de slăbiciune. Am lăsat lumea virtuală să-mi dicteze lumea reală. Am dat credit unor pseudonime şi-am luat de bune părerile lor referitoare la omul din spatele măștii mele. Am greșit din nou, dar pauza pe care mi-am impus-o cu această ocazie mi-a prins teribil de bine.

Și spun c-am greșit doar pentru că, de exemplu, am încercat să fac pe plac unora doar din politețe. Dar cine spune că politețea asta ține de foame? Am vrut să fac să fie bine, dar am uitat că dragostea cu sila nu se poate! Am ales să fiu hater, sperând că unii-și vor vedea de lungul nasului propriu înainte de orice și vor conștientiza că nu dețin adevăruri.

Am ales să mă retrag la un nivel minim din online, mai întâi pentru o zi, apoi pentru o săptămână. Am ales să nu mai scriu pe blog, pentru a nu mai leza 2-3 cititori (vouă, celor 2-3 cititori vă recomand un workshop în care să vi se explice adevărata însemnătate a cuvintelor scrise cu Italic!). M-am hotărât să semi-abandonez Twitter-ul pentru a nu mai irita pe unii care consideră că totul este despre ei și se simt atinși de orice ciripeală aruncată-n vânt. Vouă, vă recomand să-mi recitiți tweet-urile, să faceți abstracție de latura personală și, dacă aveți ceva să-mi reproșați, să aveți curajul să mi-o spuneți. Am delăsat Facebook-ul pentru că deja prietenii de acolo se simt obosiți de activitatea mea. Lor le spun că da, în lumea asta, mai sunt și unii ca mine pe care trebuie să-i suporte. Știu ei de ce 🙂

A trecut o săptămână ciudată din viața mea. Mult mai ciudată și mai neașteptată decât mi-o închipuiam eu la începutul ei. Urmează una, pe cât de grea, pe atât de importantă. Se vor face planuri, se vor spune vorbe, se vor lua decizii. Multe dintre ele importante pentru mine. Dar, consider că e cel mai bine pentru mine, e să încep această săptămână așa cum vreau eu. Cu o decizie faină și cinstită în ceea ce mă privește pe mine și pe cititorii acestui blog.

Un sfat celor cărora nu le convine ceea ce fac eu în online: unfriend, unfollow și uitați de acest blog. Atâta timp cât eu vă ofer ceva voi nu aveți dreptul de a hotărî cum și în ce fel să vă ofer. Asta-i democrația! Take it or leave it!

Foto via