Titularizări în învățământ

Citesc despre interesul deosebit și concurența acerbă pentru locurile scoase de către Inspectoratul Școlar Prahova anul acesta spre titularizare. Și situația cred că este valabilă nu doar în Prahova. Și nu reușesc să înțeleg. Situația în învățământ este conform celor spuse de către cei din interiorul sistemului, proastă! Salarii mici, respect lipsă, interes în scădere.

În plus, rezultatele de la BAC de anul ăsta au demonstrat, în plus slaba pregătire a adolescenților absolvenți de 12 clase mare parte din vină fiind atribuită … dascălilor.

Știu că o faceți din pasiune și nu pentru bani (da, exact ca popii, vă duceți acolo fix din chemare!). Știu că sunteți mulți absolvenți de pedagogic, de litere și științe, de facultăți bilingve sau chiar de colegii nerecunoscute ever (și pentru altceva nu prea sunteți calificați în viață). Știu că după 20 de ani de școală este greu să vinzi la buticul din colț (sau este rușinos, aici nu sunt complet decis). Știu că pentru asta și numai pentru asta v-ați pregătit toată viață (se vede după rezultatele anuale ale acestui tip de examen).

Așadar, de ce-ai vrea să faci așa ceva?

4 thoughts on “Titularizări în învățământ

  1. Vali, îmi dau seama că eu una chiar nu îţi pot răspunde coerent la întrebare.
    Deşi fac parte exact dintre cei care ar trebui să îţi răspundă.
    Ce să spun în apărarea mea? (fiindcă tu cam pui la zid aici).
    Că sunt masochistă? Îmi dorec lipsă de respect şi salarii penibile?
    Nu pot şti de ce anul ăsta e aglomeraţie. Şi eu mă aşteptam ca învăţământul să nu mai fie atractiv.

  2. Vali, imi pare rau sa ti-o spun direct, dar esti pe dinafara rau de tot: faptul ca la examenele de titularizare se inghesuie inca profesorii nu este decat o cifra statistica, iar faptul ca mai apoi absolva acest examen destul de putini- nu am date statistice- nu dovedeste nimic altceva decat ca profesoratul a ajuns ( si asta NU din vina celor care candideaza la acesata ,,meserie”) sa fie vazut ca o meserie obisnuita, unde vii, predai, iei banutzul si pleci acasa…desigur nemultumit si frustrat, dar nu te mai intreaba nimeni nimic mai apoi, odata intrat in sistem.

    1.Te asigur ca atunci cand am ales sa fiu SI profesor colaborator- nu m-am gandit niciodata ca abia astept sa ies din acest sistem nenorocit, invechit, neelastic, corupt moral si greoi, dar nu pot sa o fac din considerente materiale si din lipsa unor alternative financiare reale…iar eu sunt unul din cei care muncesc in 3 locuri, deci as putea fi ,,multumit” oarecum…?! Retine ca nu m-am plans, doar iti prezint niste constatari personale despre mine in contextul socio-politic actual..

    2. Profesori de pedagogic?!..aici e mult de comentat, si nu e cazul sa particularizezi- daca stii mia multe de la ,,pedagogicul” ploiestean iti dai seama singur despre ce vorbesc, dar nu cred ca ai curajul sa o spui ca post de sine statator. Nevasta-mea e EXACT tipologia pe care o prezinti- si din pacate penutr cele spuse de tine te asigur c avem o vara nenorocita in care ea invata si lucreaza 12 ore/zi ca sa faca o lucrare de grad I pe tema Camil Petrescu…fara sa stie ce perspective salariale ar avea succesul la examenul respectiv…curata nebunie, sau pasiune nebuna pentru meserie?! Alege tu..

    3.Sunt prea multe inadvertente in ce spui, oricum e destul de limitat sa spui- chiar si retoric, poate- ca vina este a a dascalilor: eu ca dascal la randul meu, nu pot sa le spun copiilor ca sunt tampiti si neseriosi si needucati, dar parintilor lor, da. Mai apoi se nasc conflictele, si normal ca prostu’ pana nu e fudul, parca nu e prost destul?!…Apoi unora le spui, le sugerezi, le explici- oamenii inteleg ca odrasla are probleme dar….nu pot rezolva problema caci sunt plecati la munca in Spania, dupa ce nu mai au de munca aici- iar chestia e cat se poate de reala si de aia ei nici nu mia au timp si starea sa gandeasca rational- devii nebun la propriu cand nu mai ai ce sapui pe masa copiilor, iti garantez ca am vazut efectiv si nu sunt putini.

    4. La un moment dat mi-a zis o eleva de cl.IX a ca nu vrea sa ajunga ca mine- ca poate nu am bani sa ii iau copilului tot ce isi doreste si d-astea….desi ma respecta si ma apreciaza enorm, ma suna de ziua mea si alte chestii frumoase. Ei deja gandesc asa de la inceput, noi le spunem adevaruri vechi si valabile despre munca…iar ei cred in cu totul alte chestii….cine e de vina cu adevarat imi poti spune sincer?!

Leave a Reply to grigore daniel Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.