Pizza de blogger

Am făcut ieri în timpul epicei etape din Il Giro, în cinstea turului, a cicliștilor care alergau de ore bune pe toți munții ăia mari și urâți dar mai ales pentru că mi-era poftă, pizza. Pentru cine nu știe, acum mulți, foarte mulți ani am lucrat ca pizzaieur într-una din primele pizzerii de pe la noi. Și deși au trecut 15 ani de atunci mi-am adus aminte de niște șmecherii pe care le practicam cu succes pe vremuri și care acum le încântă la maxim pe fetele mele.

Cu această ocazie m-a trăznit inspiraţia pentru un post (deh, blogger pervertit) despre asemănările între blog şi pizza.

Blogul este noua pizza

Toată lumea a mâncat pizza şi a citit un blog în ziua de azi. De plăcere sau nu ai mâncat o felie sau o bucată de pizza. Este o mâncare uşor de procurat, accesibilă şi în jurul căreia se deapănă poveşti. Tot aşa, conştient sau nu blogurile sunt uşor de accesat, fără să vrei le găseşti pe orice pagină de la Google căutând ceva, orice şi ele generează poveştiri incredibile şi prietenii surprinzătoare.

Instrumente ciudate dar uşor de folosit

Aţi văzut vreodată cum arată o lopată de pizzerie? Sau un cuţitaş şmecher de tăiat/porţionat pizza? Cam tot aşa arată şi-un wordpress şi ale sale multe plugin-uri de customizat. La început şi unele şi altele sunt ciudate, nu ştii de unde să le apuci şi cum să le foloseşti corect şi eficace, dar după un timp îţi devin cei mai buni prieteni şi te joci cu ele parcă de-o viaţă.

Meseria se fură

Ăsta-i adevăr fundamental aşa că nu putea lipsi de pe listă. Cel mai bine şi mai bine înveţi să faci pizza uitându-te la un maestru. Furându-i gesturile, imitându-i mişcările, copiindu-i tehnica. pentru un novice este o metodă infailibilă şi garantată de a înţelege şi învăţa meseria. Acelaşi lucru, se întâmplă cu un blogger începător, sau eu cel puţin aş sfătui pe orice noobie s-o facă. Uită-te la cineva cu experienţă, vezi cum o face şi fă la fel.

Stilul contează

Câte sortimente de pizza aţi mâncat? Aveţi unul anume? L-aţi mâncat în locuri diferite? Toate-s cu salam, prosciuto, mozzarela şi sos de roşii? Dar fiecare are un gust diferit, nu? Să nu mai vorbim că şi arată diferit 🙂 Despre fantezia asta-i vorba. Fiecare bucătar deşi foloseşte fix aceleaşi ingrediente alege să le combine într-un anume fel, să le aşeze după alte reguli, într-o altă succesiune a operaţiilor pentru a-i rezulta un produs final unic, care să-l reprezinte. Aşa şi cu bloggeri prezenţi de exemplu la acelaşi eveniment şi care folosind aceleaşi cuvinte reuşesc să spună povestea altfel fiecare-n felul lui şi fiecare din alt punct de vedere.

Reclama vinde

Cel mai adesea, mănânci pizza de la cei care au cea mai bună, constantă, agasantă reclamă. Ţi-e foame şi vrei o pizza? Suni la ăia care ţi-au lăsat flyer-ul în cutia poştală sau la cei despre care ai auzit vorbindu-se cel mai des. Nu-i aşa şi la blog? Nu-l citeşti tot pe cel care se vinde cel mai bine în online? Pe cel care este cel mai comentat deşi, poate, nu el este cel care oferă cel mai bun produs? De câte ori n-ai găsit vreo bijuterie pe un blog necunoscut sau n-ai mâncat o pizza delicioasă într-o cârciumioară ascunsă?

Ce faci cu mâna ta este cel mai bun

Cea mai bună pizza pe care am mâncat-o este cea făcută de mâna mea. Rareori am găsit vreuna care să-mi producă aceeaşi plăcere (poate pentru că n-o mănânc aproape niciodată de foame? :D). Fiecăreia îi găsesc un defect: ba-i prea arsă, ba are blatul prea gros, ba are prea mult ardei, ba ciupercile nu-s proaspete, ba sosul nu-i suficient de picant … Tot aşa, uită-te la bloggeri. toţi sunt cei mai buni, fiecare scrie textele cele mai geniale, toţi se laudă cu creaţiile care le ies de sub degeţele şi aşteaptă like-uri, RT-uri ori comentarii lăudăroase la adresa muncii lor.

Mândria de a face lucrul bine

Anul ăsta împlinesc 20 de ani în câmpul muncii. Ştiu sunt bătrân aşa că abţineţi-vă, de la hăhăieli că nu-i frumos să râzi de cei în vârstă. Am cam făcut multe dar perioada din pizzerie este una din care am rămas cu cele mai faine amintiri. Satisfacţiile primite atunci sub formă de cuvintele frumoase de la oameni necunoscuţi bucuroşi de o experienţă culinară deosebită se pot compara ce cele pe care le am acum (mult mai rar, recunosc, v-am zis c-am îmbătrânit?) când găsesc câte-un comentariu plin de alte vorbe plăcute pricinuite de vreun text de pe blog.

Mai sunt multe de spus despre asemănările dintre un blog şi o pizza despre creativitatea care-i atât de surprinzătoare când o descoperi pentru prima dată-n farfurie sau pe monitor, despre fantezia care aduce de fiecare dată ceva nou şi proaspăt, despre pizza vs bucătăria tradiţională în comparaţie cu blog vs presa tradiţională, despre … despre … despre.

Hai poftă mare sau inspiraţie deplină să aveţi! După gust 🙂