Sper că nu ştiaţi de concurs

La ultimul blogmeet de/cu/pentru ploieşteni (şi nu numai, mi se şopteşte în cască!) George anunţa câteva concursuri pe care le avea pregătite pentru bloggeri ploieşteni dar nu numai pentru ei. Timpul a trecut, concursurile au apărut şi lumea s-a bulucit la participări. Sau nu, asta o ştie mai bine organizatorul şi o să ne-o spună el cu prima ocazie (că doar trebuie să spună şi el ceva la microfon, nu?)

Eu am stat cu ochii pe un anume concurs, care sub titlul de Imaginaţia te premiază promitea să scoată cei mai bun din cei mai buni la înşiruit cuvinte. Astfel spus, cu un text izvorât din imaginaţia-ţi bogată sau perversă sau alambicată sau nelimitată (fiecare după posibilităţi :D) ai posibilitatea să câştigi premiul pus în joc fără prea mari eforturi.

Şi, după cum ziceam mai sus, am stat cu ochii pe concurs … dar de fapt am stat mai mult cu ochii-n soare pentru că aşa de mare timiditate la manifestarea artistică nici chiar eu vajnicul pesimist încă de când am auzit despre concurs, nu-mi imaginam că se poate. 2 texte mari şi late, 2 poveşti cosmetizanate, 2 curajoşi (inconştienţi? 🙂 ) care au îndrăznit. Şi atât!

Continua visarea cu ochii deschişi şi şi-o imagina ieşind de la duş îmbrăcată doar cu parfumul care-i obseda organic simţurile.
O simţea uneori privindu-l insistent şi fierbinte şi nu-şi putea stăpâni tremuratul mâinii drepte pe mause.
În plus, trebuia să aştepte minute bune înainte de a se ridica de la birou fără teama de a-i fi deconspirată slăbiciunea.

Mai sus este un fragment dintr-una dintre poveşti. Bun, rău, prost, deştept nu contează omul a încercat. În tot oraşul ăsta nimeni, repet NIMENI nu este în stare să concureze cu el? Sau poate concursul nu este suficient de cunoscut? Atunci, facem şi noi câte ceva să se ducă premiul ăla către cineva care are ce face cu el?