Tot aud, văd sau citesc oameni complet diferiţi între ei care refuză, ignoră sau uită să folosească diacriticele în exprimarea scrisă. Fie că este vorba de un email de serviciu, de un newsletter sau de un document ori act oficial, redactarea a 3 rânduri a ajuns să se facă într-o limbă ciudată, stranie şi … inexistentă. Pentru că da, limba română este corectă şi oficială dacă şi numai dacă este folosită cu diacritice!
Văd zilnic tot felul de fotografi, bucătari, strungari sau profesori de sport care-şi scriu zilnic blogurile într-o românească stricată, ciungă, frântă, fără fluenţă sau armonie numai din cauza lipsei diacriticelor. Mă blochez în faţa unor admirabile propoziţii înşiruite cu patos doar pentru a încerca să înţeleg ce-a vrut să zică autorul prin tata (ţâţă, tata, tată, ţaţă?!?!). Şi-mi piere astfel orice urmă de pasiune faţă de respectivul text, autor, idee.
De scuze pline de ipocrizie, ilogice sau conținut sunt sătul. Am auzit atâtea de când tot scriu despre asta încât mi s-a făcut lehamite. Nu cred c-ar mai fi vreuna care să mă mire sau să mă impresioneze.
Pe vremea mea, în armată, era o vorbă: Nu știi, te învățăm! Nu poți, te ajutăm! Nu vrei, te obligăm! Așa cum era atunci lătrată și aplicată era o lozincă nasoală. Tare! Dar, nu tâmpită. Motiv pentru care am decis să mă sacrific și să învăț! Și să ajut! Și, dacă nici așa nu merge, să oblig! Pe oricine are dorință și voință! Vă dau linkuri, povețe, tips&tricks, palme peste ceafă sau șuturi în fund dacă-i cazul, numai să citesc și eu mai des texte în română. Public, mai jos într-un comentariu, sau în privat, pe mail, cum vreți voi. Promit să nu doară și nici să nu dureze prea mult. Estimez că după maxim 1 săptămână de folosire în mod exclusiv și intensiv a diacriticelor, utilizarea acestora vi se va părea firească, normală și mai ales necesară.
Cine are curaj?
PS: Florin, am sau nu dreptate?
Nu pot să te contrazic, e vorba doar de puterea obişnuinţei. Este si un caz celebru cunoscut sub numele de qwer de care sunt singur că eşti informnat. Recunosc şi eu sunt vinovat, scriu mai tot timpul fără diacritice. Am un amendament la site-urile de afaceri care vânează SERP e cam imposibil să adopte diacritice din cauza crawler-ului de Google
Te rog, demonstrează-mi că roboţeii google nu ştiu să recunoască/ignore/convertească/cevoreisăfacăcu diacriticele! 🙂 De asemenea, ai idee cum interpretează aceeaşi roboţei literele cu caractere speciale pe care le folosesc francezii, spaniolii sau cehii, de exemplu?
Atunci eu nu mai pot sa comentez la tine pe blog,pentru ca probabil ma consideri superficiala, indiferenta, dar sper ca nu si proasta, pentru ca eu nu pot sa scriu cu diacritice, cu toate ca respect foarte mult si limba romana si chiar si tara asta asa cum e ea, mi-o respect,dar cu diacriticele chiar nu pot sa ma obisnuiesc. Imi cer scuze limbii romane ca nu o scriu corect, sper sa pot sa ma schimb si sa nu mai fac parte din categorie “cei care nu”.
Tu ai voie! Prietenii știu de ce 🙂
Poate că nu eşti superficială şi proastă, dar leneşă şi indiferentă da. Altfel ai face un efort pentru a te deprinde să scrii corect, aşa cum au făcut toţi cei care au trecut la scrisul cu diacritice. O să-ţi ia 2 săptămîni sau 1 lună, dar după ce ve trece perioada asta vei putea să oferi o imagine de persoană educată, nu de persoană semianalfabetă. În momentul de faţă eşti indiferentă faţă de imaginea negativă pe care o oferi despre tine scriind incorect.
Cît despre respectul pentru limba maternă, las-o mai moale, pentru că nu eşti credibilă, din moment ce scrisul fără diacritice este cea mai flagrantă lipsă de respect posibilă. Nu ţi se cere să-i oferi limbii luna de pe cer, ci doar să-i oferi un mic efort temporar de pe urma căruia tu însăţi vei avea cel mai mult de cîştigat. După ce o să te obişnuieşti să scrii cu diacritice, nu ţi se va mai părea greu şi mai mult decît atît, cînd vei întîlni o persoană care-ţi va spune că îi e imposibil să scrie cu diacritice îi vei spune că şi tu gîndeai la fel, dar ai reuşit prin voinţă să depăşeşti acest obstacol psihologic.
Diddi, îți mulțumesc că ai comentat. Singurul motiv pentru care ți-am aprobat comentariul este că ai dreptate în ceea ce spui, ca principiu! Te-aș ruga totuși să nu mai ataci pe nimeni atunci când faci vreun comentariu aici, altfel voi fi nevoit să nu-ți mai aprob niciun comentariu.
Multumesc mult! Si apropo,ai cam pierdut pariul de data asta, nu sunt gemeni, dar poate o sa fie la tine… Hi,hi,hi
Mă bucur pentru voi c-am pierdut acest pariu. Fiind genul care nu are niciun pic de noroc la pariuri, m-am gândit cum ar fi cel mai bine dac-ar fi să pierd eu. D-aia am ales gemeni! 🙂
De câteva zile mă ţin să îţi răspund la acest articol. Sincer până să vorbesc cu tine pe twitter nici eu nu scriam cu diacritice. După ce am vorbit cu tine m-ai convins că limba romană trebuie să fie scrisă corect. Nu credeam că este important să scrii cu diacritice, nu pe fb, nu pe twitter, nu pe e-mail. Mi se părea o pierdere de timp, o chestie ce nu ajută şi nu va ajuta pe nimeni niciodată. Acum am înţeles importanţa diacriticelor, şi indiferent de mesaj prefer să scriu corect limba romană.
Am fost sfătuit de tine, Vali să scriu cu diacritice o săptămână… Am reuşit. Acum mi-a intrat în refelx.
Prietene, eu îţi mulţumesc !
Iar cu articolul… Da, ai dreptate
Plăcerea-i de partea mea 🙂