Totul a pornit de la o idee mai veche de-a mea prin care încercam puțină socializare în rândul bloggerilor din Ploiești. O ieșire la bere simplă, fără obligații de nicio parte, fără ținută ori accesorii. Pentru că, unul din lucrurile ciudațele pe care le-am observat la precedentele întâlniri de gen, era că lumea nu bea bere în mod serios. Sau atârna pe una, 2-3 ore. Cum nu puteam să chem niște oameni aproape necunoscuți așa tam-nesam la bere, am zis că profităm de ocazie și discutăm puțin și subiectul blogosfera locală .Din una în alta, însă s-a ajuns la ceea ce scrie în titlu, la numărul restrâns de participanți, ocazie (sper!) pentru unii de a ne înjura puțin, la secretizarea și misterul care au înconjurat evenimentul.
Ce-am făcut și ce-am vorbit aseară ați citit deja probabil la Bogdan, George sau Haotik. Mi-ar fi plăcut să fi păstrat în continuarea puțin misterul asupra discuțiilor noastre, în principal datorită caracterului semi-amatoricesc la care s-a purtat conversația, dar și pentru a nu destăinui eventualele surprize în curs de pregătire.
Una peste alta, concluziile serii trecute:
- locația Club Lounge 66 a fost o surpriză plăcută. Un spațiu oarecum micuț, intim, câteva canapeluțe aliniate strategic, ceva globuri atârnate din tavan pentru iluminare și nu numai creau o atmosferă foarte OK, motiv pentru care locul a fost în proporție de 90% plin tot timpul cât am stat noi acolo (pozele lui Vali vor exemplifica mai bine sper, rândurile mele). Merită păstrat locul, dacă mai suntem primiți, desigur!, și pentru următoarele evenimente de gen.
- cele 3 beri pe care le-am băut, au fost iarăși cu mult peste cele ale celorlați. Să nu mai zic de cât am fumat …
- sunt singurul care a primit ceva de făcut! Să stau cu ochii pe blogosferă, să-i citesc pe toți și s-i trag de urechi pe cei care vor să se retragă. Ba chiar să țin și lista scurtă cu participanții la blogmeet-uri, să (vă) tai și să (vă) spânzur după bunul plac. Vestea rea este că trebuie să dau și raportul din când în când, vestea bună este că de acum încolo n-o să-mi mai plătesc singur berea 🙂 Râdem, glumim dar să nu aud comentarii mai târziu, clar?
- îmi pare rău că de la masă au lipsit cel puțin încă 2-3 persoane. Oameni care știu sigur că ar fi avut câteva idei zdravene sau care ar fi putut da măcar ceva sfaturi bune. Se știu ei, cei care au lipsit – motivat, bineînțeles – dar, nu-i nimic, ocazii vor mai fi.
- apropo de ocazii, fiți fără grijă o să ne vedem destul de des anul acesta. Am eu o oarecare presimțire … Că doar avem o treabă de făcut, nu?
- avem idei! Multe! Bune, aiurea, idealiste, banale, inodore sau insipide, amestecate între ele, unele bătându-se cap în cap, altele complet diferite ca exprimare dar perfect identice ca și substanță. Ceea ce este cel mai important mai ales că aseară/astăzi fiecare probabil le-a rumegat bine și a mai găsit ceva care ar fi mers mai bine spus, mai bine exprimat, mai ușor de realizat, mai facil de pus în practică. Și data viitoare continuăm din alt punct.
- era să uit să-l amintesc pe Răzvan căruia vreau să-i mulțumesc pentru obsedanta întrebare Care este scopul? repetată aproape continuu. Și totodată să-i reamintesc că uneori banii nu sunt importanți și deseori nu aduc satisfacții dar modul în care îi faci ar putea să fie un scop în sine, scop suficient de interesant și motivant.
În loc de concluzie, dacă n-am mai spus-o atunci o repet 🙂 e bine că se lucrurile încep să se întâmplă. Și e bine că sunt oameni care vor să se întâmple. Oameni care poate nici ei nu știu ce și cum vor să facă, dar vor s-o facă! Pentru că le place!