După Sâmbăta și Duminică surprinzător sau nu, ne-am trezit dis de dimineață cu mare chef de … luni (la ce alt fel de chef vă așteptați?
). Micul dejun de la hotel ca de obicei, decent dar suficient de sățios, cafeaua luată în holul hotelului și am plecat.
Am schimbat traseul (inutil să spun că ne-am și semi-rătăcit un pic, doar eu eram ghidul!) și ne-am început ziua cu o plimbare pe malul râului Vltava. Lunea dimineața, început de toamnă senină, calmă, puțin răcoroasă dar fabulos de liniștită. Unele dintre cele mai revigorante momente din cele patru zile le-am avut atârnați pe podurile pe care le întâlneam în drum.
Ne-am întâlnit complet întâmplător cu Clădirea dansatoare, am traversat râul de data asta pe alt pod decât Charles Bridge, am urcat cu funicularul la Petrin Hill, am vrut la Observatorul astronomic (el n-a vrut, cică era închis), ne-am plimbat printr-o imensă grădină de trandafiri, ne-am pierdut prin parcul împrejmuitor și-am căutat ieșirea din complex timp de vreo 2 ore ajungând pe la Stadionul Strahov , ne-am întors după acest mic ocol în vârful Petrin-ului, ne-am căutat/regăsit puțin prin Labirintul Oglinzilor, doamna a urcat în vârful Turnului Eiffel cehesc timp în care eu m-am întreținut politicos și eficient cu 2 blonde, am urmărit o roșcată cu coada stufoasă, am salutat cocheta ambasadă a României și pe Mihai Viteazul de pe fațada ei, am mâncat – soața – un kurtos kalacs (după rețetă originală venită din România după cum scria pe firmă), un cârnat – eu – incredibil de crocant/picant/sățios/gustos/ieftin/etc am pițipongit puțin prin Piața Wencesles și împrejurimi (am încercat și puțin shopping dar nu ne-au plăcut foarte tare preţurile
), am urcat sus la Muzeul Național (n-am intrat, era prea seară) și ne-am retras în cartier la noi unde-am savurat o cafea într-unul din barurile care-n România nu reușește de loc să se înființeze.
Zi cu doar aproape1Gb de poze dar peste 20Gb de filmări (mi-a luat aproape o jumătate de zi să scriu rândurile de mai sus din cauza filmulețelor). Mai puțin obositoare, cu toate că am mers cel mai mult dar Petrin-ul ne-a destins mai mult decât ne-am dat seama pe moment.


























