Am tot respectul pentru cei care ştiu să refuze. În general vorbind.
Politicos, ferm, decent sau poate chiar uneori pe un ton uşor irascibil. Îngăimând cu voce bleagă o scuză serioasă sau declamând senini o gogomănie cruntă. Cu voce mieroasă şi ambalat astfel încât să pară că-ţi fac cel mai mare favor posibil. Repezit, scurt, tăios cu durere-n cot de problemă oricare ar fi ea. Pe fugă, din viteză, în criză fizică de timp, cuvinte, gesturi. Cu sictir şi scârbă nedisimulată sau cu păreri sincere de rău, repetate on and on.
Felul cum mă refuzi este definitoriu pentru tine. Şi a 2-a oară cu siguranţă nu voi mai apela. Dar cu ocazia asta fii sigur că şi reciproca este valabilă. Şi oricât de greu ţi-ar veni să crezi, roata se învârte. Prea mulţi au învăţat asta pe propria piele, uneori şi cu ajutorul meu într-adevăr 🙂
De fapt eu vroiam să vă întreb ce părere aveţi de Grasu XXL și Guess Who – Azi nu?