Univeristăţile româneşti faţă-n faţă cu CUC

Coaliţia pentru Universităţi Curate a dat publicităţii topul (?!?) universităţilor din România, analiză bazată pe indici mai mult administrativi decât academici şi anume: transparenţă şi corectitudine administrativă, corectitudine academică, calitatea guvernanţei,  management financiar.

Adică au auditat respectivele instituţii şi din punct de vedere al activităţilor care nu au legătură directă cu procesul de învăţământ ci mai mult cu calitatea profesorală a cadrelor didactice, condiţiile organizatorice interne şi de management. Altfel spus, i-au luat la bani mărunţi  şi i-au scuturat bine şi pe urmă au făcut un raport în care s-au grozăvit (în scris) de ce-au găsit pe acolo.

Ştim cu toţii, absolvenţi în ultimii 20 de ani, ai oricăreia dintre instituţiile de mai jos situaţia reală în care se desfăşura procesul de învăţământ. Ştim cu toţii despre luptele interne dintre profesori, despre calitatea anumitor cadre universitare precum şi a actelor de învăţământ prestate de către aceştia. Scandalul  diplomelor de zilele trecute ne-a dezvăluit şi modul în care se puteau absolvi anumite universităţi iar acest raport vin în completarea dezvăluirilor pricinuite cu acea ocazie.

Lista, aşa cum le-a ieşit celor de la CUC, este mai jos:

Universităţi de 5 stele

• –

Universităţi de 4 stele

• Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
• Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Universităţi de 3 stele

• Academia de Studii Economice
• Universitatea Maritimă din Constanţa
• Universitatea „Politehnica” din Bucureşti
• Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti
• Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
• Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport
• Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
• Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
• Universitatea din Bucureşti
• Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia
• Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi
• Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara
• Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara
• Universitatea de Nord din Baia Mare
• Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti
• Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
• Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş

Universităţi de 2 stele

• Universitatea „Valahia” din Târgovişte
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi
• Universitatea Politehnică din Timişoara
• Universitatea din Petroşani
• Universitatea de Vest din Timişoara
• Universitatea „Transilvania” din Braşov
• Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
• Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi
• Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
• Universitatea din Piteşti

Universităţi de 1 stea

• Universitatea din Bacău
• Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
• Universitatea „Ovidius” din Constanţa
• Universitatea din Oradea
• Universitatea din Craiova

Universităţi de 0 stele

• Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu
• Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
• Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
• Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti
• Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti

Sursa lista.

Despre structura clasamentului de mai sus este inutil să mai comentez ceva, el spunând singur totul la o primă citire, şi la a doua, şi la a treia…  În plus, o analiză interesantă găsişi aici, de exemplu. Două scurte remarci, totuş! Prima: Universitatea de medicină şi Şcoala Naţională Studii Politice şi Administrative ambele din Bucureşti – jalnic, patetic, umilitor, jenant!!! Şi a doua: UPG-ul stă mai bine, se pare, decât credeam!

Ce mi se pare mai mult decât discriminatoriu este că anumite instituţii au fost ocolite de către acest raport. Cum care? Academiile de poliţie, celor aparţinând de forţele armate terestre, navale sau aeriene precum şi Institutele Teologice de diferite religii sau culte. Ca de obicei, s-a considerat că aceste ramuri pot foarte bine să trăiască la limita legii şi în afara atenţiei publice, personajelor de acolo neputându-li-se impune ori aplica aceleaşi legi ca tuturor celorlalţi simpli cetăţeni.

Şi câteva întrebări, retorice ofc, ce va schimba acest raport? Care vor fi măsurile luate? Cine va fi tras la răspundere sau cine îşi va da demisia şi îşi va recunoaşte greşelile? Se simte cineva?