Repet, EPIC!!!

Sa privim asadar cu ochii mintii. Neika e flamand, s-a-ntors acasa hamesit dupa o zi de muncit cu gura (de data asta nu-i vorba de ciutacu). Este ajunul sarbatorilor, gandul ii fuge cu jind la alcov toba si racituri si sorici afumat. Si-ntors acasa, cu narile inca frematande de miesmele ce vin din vecini, descopera intr-o oala mare mai multe bucati de sorici. Sunt mari si paroase pe-o parte, netede pe cealalta, nici prea subtiri si nici foarte groase si oarecum translucide, si-n lumina chioar-obscura a becurilor economice pareau a fi exact dezmatul gastronomic pentru care se pregatea sufleteste si digestiv de cateva zile. Prima bucata de sorici e-nghitita nemestecata – parul aspru va fi topit de sucul gastric, se gandeste el, iar daca nu, e ca si cum mi-as spala matele pe dinti. Totusi, la al doilea sau al treilea, gustul scarbos il face sa se-ntrebe daca poate n-ar fi fost mai bine sa le parleasca inainte de a le-ngurgita. Privind in jur, descopera cu groaza o cutie deschisa de ceara de epilat.