Nu știu dacă voi vă mai amintiți cum a fost prima dată (eu unul nu-mi mai aduc aminte, clar). Prima, prima dată. Și nu mă refer, desigur, la fluturii din stomac de la 16 ani sau la noaptea … aceea. Nu, ci la ceea ce sa întâmplat mult mai devreme cu colegul de la grădiniță, sau cu vecina de la 3 ori cine știe cu cine alții.
Week-end-ul trecut a fost să fie acea primă dată și pentru fii-mea cea mică. Am fost de față, am ținut-o de mână at first sight, am lăsat-o să-l strângă în brațe, am suspinat la primul lor sărut, am susținut-o întru totul și la sfârșit tot eu am fost cel care a luat-o în brațe când el a plecat după alta ..
Deloc întâmplător, le-am făcut și poze, astfel încât prima iubire a ei va trăi veșnic. Aici și în cache-ul de la Google și într-o arhivă X:\Poze\2010\August\Cheia\ și în visele ei de copilă mică și, cel mai sigur, într-un colț aparte din mintea unui tată …
