În ianuarie 2009 (!!!) ceea ce întrevedeam de câteva luni că se apropie inexorabil, ne-a lovit. Era un cuvânt ciudat și avea mare legătură cu americanii pe departe dar și cu clienții noștri vest europenii pe mai aproape. I se spunea CRIZA și nouă avea să ne aducă multe zile libere și -20% din salariu. Bonus! 🙂 Era criză deci, buget de austeritate și firma nu mai avea nici bani de cafea. Strângea din buci greu fiecare bănuț și nu mai irosea nimic cu și/sau pentru ai săi angajați pentru că deși eram și noi europeni … da’ pentru cine nu știa/europenii, pe la noi, au spor de lumea-a-treia…
Am înțeles-o și am început să mă laud cu noua mea prietenă, criza, și-n stânga și-n dreapta. Toți se uitau la ea ca la circ și deși eu chiar încercasem s-o vopsesc frumos să dea bine, scuipau în sân și plecau mai departe că doar nu putea atâta lucru să-i rețină pe ei. Și toate astea, desigur, în timp ce în jurul nostru bravadă în mass-media, guvernu’ face media / Trăim bine, să mor eu, asta-i concluzia …
Vremea a trecut și lucrurile la mine la firmă și-au revenit, zilele libere erau de mult istorie și totul revenise aproape la normal. Ba chiar începusem să dăm la sapă mai abitir ca înainte. Până și prietena mea a început să se dea dispărută, ba se făcea că are treabă prin altă parte, ba chiar zicea că să nu ne grăbim că doar avem atâta timp de stat împreună … până când într-o bună zi aflu că urma să vină să locuiască permanent și pe o perioadă oarecum nedeterminată, la mine-n țară. Ridicați drapelu’ sus, sus, să se vadă/Scrieți pe el “România e de pradă”
Zilele trecute aflu că vechea mea prietena, de care mă străduisem din greu să uit, avea de gând să se răzbune pe mine pentru că-i scăpasem așa ușor și promitea să mă ardă bine de tot de data aceasta, cu ajutorul unor iluștrii incompetenți care se vor lăuda peste ani (prin pușcării, sper) cum au distrus ei o țară, după cum urmează:
- 25% din salariul soaței
- 15% din pensia părinților mei
- oricâtdemult% din alocația copilelor mele
și poate mai mult decât toate astea deși toată lumea e în prag de disperare/ Și copii voștri cheltuiesc banii noștri-n soare…
În seara asta am stat cu ochii beliți la teve ascultându-l pe marele cârmaci mestecând la vorbe și așteptând o confirmare că ziua de astăzi a părinților mei și ziua de mâine a copiilor mei nu sunt chiar la mâna unor cercopiteci beliți și impotenți psihici. Dar, ca de obicei, m-am înșelat motiv pentru care nu pot să le doresc celor de mai sus În morții voștrii de hoți cu pretenții de lorzi/Genocid cu altă față, să vă văd pe toți morți/ACUM!
PS: citatele le-am luat prin amabilitatea celor de la BUG Mafia de aici și fac parte din nou lansata: Bag pula-n lume și v-o fac cadou! Scârba și ura,furia și lehamitea față de întreaga clasă politică de la noi, îmi aparțin.