A-bloggerii din .ro au, normal, și bune și rele. Eu personal, le-aș zice vreo câteva multora din ei. Și nu toate de bune, ba dimpotrivă.
Dar nu pot să nu le recunosc meritele. Pe care invariabil, indubitabil și irefutabil le au.
De exemplu, campaniile online din care-și iau banii. Și în care sunt obligați să scrie articole de 4609 semne despre castraveți în saramură, magiun cu fasole, sticle de lambă, aparate de epilat părul din spatele urechilor sau șosete flaușate cu miros ne-natural de gonflabilă, importate din China roșie și prietenă. Și reușesc, la comandă deci, să dovedească prin acest gen de articole de ce-și ocupă locul. <ironic Acolo sus, în Olimp-ul blogosferei românești /ironic>
Povești simple, deseori reale, adevăruri triste, faine, dureroase, strâmbe pe care le știm, le-am văzut ieri pe stradă sau azi dimineață în oglindă. Exemple articolul lui Arhi de astăzi sau al lui Zoso de acum câteva zile. Și altele, și altele, și altele … Bravo!
‘Neata.
Eu cred ca si aia cu campaniile se bucura cand bloggerii reusesc sa scrie bine despre campania lor. Adica interesant.
Eu unul, din articolul lui Arhi am inteles mai multe despre campania asta. Iar articolul mi se pare foarte tare, si – asa cum ai zis si tu – ii face cinste, nu pute a publicitate.
Într-adevăr contează foarte mult oamenii cu care faci o campanie. Insuficient să ai un produs bun, o idee bună, chiar şi bani suficienţi dacă oamenii care lucrează la/pentru aceasta sunt de o calitate îndoielnică. Exemplul clar este ţărişoara noastră tristă.