La plecarea din România, săptămâna trecută:
- pe drumul către aeroport, noroc că ne luasem o marjă destul de serioasă, pentru că ambuteiajul de la intrare în Băneasa era să ne facă figura. Pe singura cale de acces spre aeroport am pierdut 30 de minute.
- la controlul bagajelor de mână din cei 3 vameşi (cică ăia fac parte din nu ştiu ce brigadă anti-tero bla bla – ce salarii or avea pentru minimul de efort pe care-l depun zilnic la slujbe?) care ne-au controlat niciunul nu ne-a adresat niciun cuvânt toate indicaţiile le-am primit prin semne. Poarta/detectorul de metale nu m-a fluierat, lucru UNIC până acum, eu având MEREU o problemă cu chestia aia.
- în semi-autogara Băneasa singurul automat de băuturi era defect iar la singurul bar (plin din cauză de nu ştiu ce meci) domnişorul vizibil enervat că l-am deranjat, mi-a tăiat-o scurt că apă nu mai au ACUM.
Ajunşi în aeroportul din Barcelona:
- vameşii de la controlul paşapoartelor în cele 15 secunde cât a durat să ne verifice actele au zâmbit tot timpul (era aproape ora 2 noaptea!) şi atât în spaniolă cât şi în engleză au glumit cu fii-mea somnoroasă dar nerăbdătoare.
- deşi din avion până la banda de bagaje am făcut maxim 5-10 minute, când am ajuns acestea deja defilau în aşteptarea noastră.
- intrat să iau cafele şi gogoşi pentru copil, barmanul a încetat în 2 secunde convorbirea telefonică, m-a salutat cu un Hola zâmbărit şi a aşteptat liniştit să mă decid.
La întoarcerea în România:
- la check-in-ul de plecare coada pentru cursa de Bucureşti era deja formată cu aproape 3 ore înainte de decolarea avionului şi 90 de minute înainte de începerea efectivă a check-in-ului aşa cum era anunţată pe imensele panouri ale aeroportului. La îmbarcarea efectivă în avion, deşi nimeni nu era prezent la capătul culoarului coada s-a format instantaneu, atunci când un deştept s-a aşezat în picioare în faţa acestuia. În 2 minute 80% din cei care până atunci stătuseră relaxaţi pe scaunele din jur, s-au bulucit la coadă. unde au stat liniştiţi, în picioare, aproape încă 20 de minute.
- tot pe imitaţia de aeroport de la Băneasa, când ajung bagajele lucrătorii aeroportului îşi dau seama că banda este defectă aşa că au memorabila inspiraţie să răstoarne cărucioarele cu bagaje afară, la capătul pistelor.
- pe drumul de întoarcere, în faţa unui magazin general sătesc ( :D) pâinea de dimineaţă era toată căzută pe jos şi vânzătoarea şi şoferul, tacticoşi, o aşezau înapoi în lăzi.
De ce m-am întors? Da, ştiu, concediul mi s-a terminat…
Hai să mă-ndulcesc puţin, să-mi treacă.
