Generaţia rock&roll , generaţia hippie, generaţia punk, generaţia disco … generaţia Michael Jackson.
Poate este prea mult spus. Poate nu.
Eu am 30+ ani. Fără nicio excepţie, repet fără nicio excepţie, oamenii cu care am vorbit în ultima săptămână şi-au exprimat regretul pentru decesul artistului. Toţi i-au lăudat muzica, unii şi-au adus aminte cum a fost la ele la concerte în Bucureşti, câţiva au recunoscut că au fost adevăraţi fani MJ cu şuviţă, mănuşi sau pălărie. Mulţi dintre noi am încercat moonwalk-ul, unora ne-a şi ieşit mai bine sau mai rău. Am furat cu toţii de-a lungul timpului câţiva din paşii săi de dans, sau au visat vreodată că dansăm alături de el într-un videoclip. Cu toţii avem preferinţe muzicale clare. Şi acolo în top este şio melodie de-a lui MJ (la mine este Billie Jean pe 2, dupa Imagine a lui Lennon)
Eu unul, recunosc şi mă mândresc că am făcut parte din generaţia Michael Jackson. I-am ascultat albumele, i-am dansat muzica, i-am urmărit fascinat videoclipurile. Acum, trist, îi aduc un ultim omagiu.
Regele a murit! Trăiască regele!