Contează ce cred alţii despre tine?
Abilitatea de a arăta celorlaţi că eşti într-un fel sau altul este socotită de către unii o virtute. Să te zugrăveşti în culorile care te avantajează cel mai bine sau care, din contră în funcţie de scop, te dezavantajează extrem pare a fi o însuşire obligătorie animalului social care este omul zilelor noastre. Acest tip de cameleonism devine o forţă în mâinile cui ştie cum să-l folosească.
Cât contează ce cred alţii despre tine?
Trăim într-o societate în care performanţele de orice gen sunt urmărite atent şi apreciate maxim. Dar pentru a beneficia de aceste avantaje o importanţă deosebită trebuie atribuită modului în care reuşeşti să-ţi faci publice respectivele performanțe. Felul în care, întâmplător sau nu, aduci vorba despre ele, sacrificiile pe care le faci pentru a-ți înștiința toți cunoscuții toate astea au exact rolul rimelului și al rujului pe o față indecisă. Pentru că, nu-i așa, un compliment la timpul lui, o apreciere sinceră sau o îmbrățișare fierbinte nu au făcut rău niciunui ego de-a lungul istoriei.
De ce contează ce cred alţii despre tine?
Dar totuși, ce te motivează în lupta asta a recunoașterii depline? De ce să te înroșești de plăcere ca o fecioară răpită când tu știi de fapt adevărul? Numărul de prieteni de pe FB veniți doar pentru pozele deosebite cu tine la ce-s buni? Respectul arătat mașinii pe care o conduci sau costumului pe care-l porți doar când trebuie țin de cald iarna? Oare sandvișul cu parizer ca masă principală timp de 2 săptămână justifică o noapte nebună-n club? Pentru că la ce bun să știe nea Ion de la Târgoviște despre tine că ești cel mai bun, dacă tu însuți știi că nu-i așa? Șterge gustul amar din colțul gurii?
Tu ştii ce cred alţii despre tine?
În acest context, tu crezi că știi ce cred ceilalți despre tine? Ce cred cu adevărat? Ai încercat vreodată asta? Ai cerut vreunui prieten mai vechi, unui coleg de muncă, unei cunoștințe deloc întâmplătoare dar decentă în opinii și cuvinte să te descrie? Ai curajul să auzi cum te văd alții, oameni străini sau nu suficient de apropiați încât să-și permită să te mintă? Tu știi ce cred alții CU ADEVĂRAT despre tine?
Personal
Recunosc, am pierdut câteva trenuri la viața mea. Pentru că n-am știut ce-ar fi trebuit să știu despre mine. N-am știut că pot, n-am știut cum vreau, n-am știut cât duc. În ultimul timp, încerc să ascult mai mult. Încerc să învăț că niciodată nu e prea târziu să-mi deschid urechile, să filtrez zgomotele și să-i ascult pe cei din jurul meu vorbind despre mine.
Apropo, ai ceva să-mi spui? Mulțumesc 🙂