Archive for Martie 2, 2009

Preview pe waven.ro

Nu ştiu cum sunteţi voi dar eu ţin permanent în draft cel puţin 10 posturi. De la simple idei/titluri de posturi, până la posturi complete care mai aşteaptă o corectare gramaticală sau un link ori 2  legate de subiect.  Şi nu de plăcere, ci pur şi simplu pentru că uneori n-am chef de blog, n-am poftă de subiect, trebuie să mă documentez prea mult or else.

În momentul de faţă, deja am aproape 20 de drafturi în diverse stadii, unele de câteva săptămâni bune chiar. Iar pentru că mă ştiu suficient de delăsător încât să le mai amân în continuare săptămâni în şir, m-am gândit la o soluţie prin care să-mi dau una peste bot  (de faţă cu voi cei ce intraţi pe-aici) dacă nu le termin şi nu le dau publish.

Mai concret, mai jos aveţi o listă din ceea ce (sper) că veţi putea citi pe aici săptămâna asta:

  1. Roblogfest 2009 – mai mult contra decât pro
  2. E reclama la TV
  3. Cum vă place: lungă sau scurtă?
  4. Antipanica

Am pus doar patru ca să fiu sigur că ma voi ţine de ele. Asta nu înseamnă că cele 3 minute de relaxare de marţea sau alte articole obişnuite de aici vor avea de suferit.

Ţineţi-mi pumnii să nu m-apuc să mă iau la bătaie p-aici că mai vreţi să pun şi filmuleţul pe YouTube.

Am prieteni, ce pana mea!

Nu ştiu câţi pot spune asta cu inima deschisă. E plină lumea de poveşti în care persoane care credeau că au parte de prieteni buni şi mulţi au primit lovituri urâte din partea acestora.  Nu detaliez pentru că probabil oricare dintre voi a păţit aşa ceva cel puţin o dată în viaţă.

Dar eu pot spune deschis că am altfel de prieteni.

De exemplu, avem o pereche de prieteni de peste 10 ani. Cu calităţi şi defecte ca oricare alţii. Genul care te sună de 2 ori pe an, de exemplu. Dar care dacă-i suni stau cu tine la bârfe şi palavre fără număr. Dacă-i inviţi la un chef, un grătar sau o limonadă rece-n parc, nu zic nu niciodată. Copii noştri se înţeleg excelent, la fiecare party la care se-ntâlnesc. Per total, super ok cu anumite limite. Săptămâna trecută am primit 6 (şase!!!) telefoane de la ei.

De asemenea, am un (fost) bun şi vechi prieten. A fost o perioadă în care eram super apropiaţi pentru ca mai apoi viaţa să ne despartă fizic şi nu numai. De fiecare dată când mai revenea prin oraş, ne întâlneam şi mai depănam amintiri la gura vreunei sticle. La început, apoi din ce în ce mai rar. Cam de un an jumate’, poate doi, el n-a mai fost plecat lucrând pe ici pe colo, Bucureşti maxim ca şi distanţă. Nu ne-am întâlnit deloc în perioada asta şi doar prin telefon, parcă am mai mişcat ceva. Astăzi, surprinzător m-a sunat din nou.

Aş putea încheia aici. Dacă n-ar mai fi ceva legat de cele scrise mai sus. Dacă, cele 2 poveşti n-ar fi într-un fel legate între ele. Dacă telefoanele celor 2 ar fi fost complet dezinteresate. Dar (ştiu, spulber magia) nu, n-a fost aşa!

Oare de ce m-au sunat? Oare şi pe voi vă sună vechi prietenii după ani şi ani în care n-au mai dat un semn de viaţă, din aceleaşi motive? Oare aveţi şi voi prieteni ca ai mei?

Criza creditelor pe înţelesul tuturor

Pentru cei care încă n-au apucat să vadă această prezentare, de mare bun simţ şi plină de adevăr: