Au trecut aproape 24 de ore. Ziua magică, cea la sfârșitul căreia aveam să urlăm de bucurie, începuse cu mult înaintea începerii meciului. Aproape în fiecare moment al zilei am încercat să găsesc un titlu pentru acest articol, articolul de după. Sau să găsesc cuvintele potrivite pentru a-l scrie. Știam că după finală cuvintele mele nu or să mai aibă sens. Că, după, nimic nu o să se mai ridice la gradul de paroxism adus de fluierul de final. Am urlat la golul finalei cum…