Despre prieteniile din offline

Prin prisma experienței asigurate de vârstă pot declara că offline-ul bate oricând, oricum și fără discuție online-ul. Iar prieteniile din offline sunt cele care merită cu adevărat!

Și acum nu vorbesc deloc despre online-ul clasic, cel care implică conexiunea obligatorie la internet. Sunteți prea mulți cei care mă citiți și care nu aveți legătură cu partea asta a vieții unora.

Mă refer, de exemplu, la colegi. Am avut parte de zeci de colegi, de-a lungul ultimilor, să zicem … 20 de ani. Colegi de liceu, de job, de armată, de job, de facultate, de job, de job, de job, de job, de job … Oameni pe care într-un fel i-am cunoscut online, în timpul ritualului zilnic și, de cele mai multe ori, complet altfel offline, ieșiți din rutina zilnică.

Și aici nu mă refer în mod special la ieșirile la bere, ori party-urile nebune ori alte tâmpenii de gen. Mă refer la oamenii pe care-i descoperi după 5 minute, sau 2 ore, de vorbe schimbate. Mă refer la oamenii pe care cu drag îi privești în ochi a doua zi. Și vorbesc despre plăcerea de a te bucura de compania unor fete și băieți de care te leagă uneori și obligații profesionale. Și mai vreau să vă zic despre cei cărora cu drag le găsești numărul de telefon în agendă sâmbăta seara.

Viața-i mult prea scurtă pentru a ne încastra în funcții, a ne piti după conveniențe sau a ne lăsa păcăliți de măști.

Vă doresc să-mi dați dreptate 🙂