N-aş fi vrut să vorbesc în niciun fel despre moartea lui Chauncey Hardy. Pentru că prea a fost totul atât de româneşte: bătaie pe femei, discotecă,interlopi, camere video oprite, ambulanţă nepregătită, doctori indiferenţi, martori intimidați, o săptămână de anchetă fără niciun rezultat etc. Sunt mult prea sătul de România zilnică pentru o mai aduce și aici, în lumea mea proprie. Dar, nu pot să nu mă întreb, după toată tevatura privind moartea baschetbalistului, un singur lucru: data viitoare când eu (sau tu, chiar nu contează) voi/vei juca rolul…