Fii-mea ştia să citească înainte de începerea clasei I. I-a plăcut şi ei am susţinut-o şi noi. Am preferat s-o ştim cu o carte în mână decât lipită de un televizor sau nedezlipită de un monitor. Spuneți-mi orice dar aveți grijă că sunt permanent pregătit de ceartă discuții pe acest subiect.

Pentru vacanţa de vară are o listă de peste 20 de titluri ca şi lecturi suplimentare. Cu poezii, poezioare, fabule dar şi cărţi întregi de 100-200 de pagini. Marea majoritate (peste 85%) dintre acestea le-am găsit prin biblioteca bunicilor sau cu ajutorului Sfântului Google. Cu 3 excepţii: Vrăjitorul din Oz- Frank Baum, Cartea cu Apolodor – Gellu Naum şi Cheiţa de Aur – Alexei Tolstoi.

Conform celor mai ieftine preţuri de pe site-ul editurii Libris unde le-am găsit pe toate (via eMAG.ro, ce-i drept) cele 3 cărţi costă 50 de lei (cu tot cu transport). Bani nici mulţi, nici puţini. Sau mă rog, având în vedere destinaţia lor pentru unii mulţi, pentru alţii puţini. Întrebarea mea este nu dacă merită să dau banii, nici dacă merită să chinui copilul obligându-l la atâta lectură în locul unei zbenguieli straşnice pe plaiurile patriei. Aici răspunsurile-s simple şi fără loc de întors din punctul meu de vedere (mai ales c-am ajuns în situația în care a face banii pentru cumpărat cărți sunt o problemă mult mai mică decât a face timp pentru a citi cărțile).

Eu doar sunt curios câți părinți mai dau astăzi bani pentru cărțile copiilor lor. Și, mai ales, de ce …