De la japonezi a venit mania recentă cu karaoke. Ei l-au reinventat prin introducerea în pub-uri și destrăbălarea în mod oficial pe motiv de interpretare plină de patos. De ceva timp românul a dat și el cu nasul de karaoke. Și desigur l-a adus ca invitat de onoare la toate petrecerile sale mai mult sau mai puțin private. Și așa a devenit românul frate bun cu karaokele mai ales dacă când în relația lor intervenea c...

Știți că-s fan Nissan Juke. De aceea, le-am făcut reclamă la greu și cu orice ocazie. De fapt, am scris despre Juke de fiecare dată când am avut ocazia. Spuneți-i deformație profesională sau obsesie personală, nu mă deranjează :) Îmi face plăcere să vorbesc despre crossover-ul de oraș japonez așa că voi continua să o fac. Cel puțin până când un anume Volvo Y555 sau Y556, momentan departe în orizont, nu devine parte p...

Un film care pare să fie profund și nebun și perfect de aiurea. Și zic aiurea nu în sensul prostesc ci în sensul absurd. Eva Green și Ewan McGregor într-o simfonie a simțurilor pe cale de dispariție. Premiera la jumătatea lunii februarie 2012. Mai e puțin!

Timpurile nu mai sunt noi de mult, cel puțin pentru unii dintre noi. Dar totuși, când îi vezi pe unii dinozauri că încă mai încearcă, nu poți decât să te bucuri că lumea încă mai vrea. Timpuri Noi, varianta 2011 propune, publicul, același dintotdeauna, este de acord. via Zoso

Zilele trecute am găsit, cu puțin ajutor, dovada că Excel-ul minte poporul. Pe față, indubitabil și de netăgăduit. Deși poate dezamăgitor pentru miliardele de conțopiști pe sistem nou de prin corporații, care mănâncă la micul dejun, prânz și cină analize și raportări excel-isciene, dar adevărul este frapant și nu mai poate fi ținut ascuns. Iată și demonstrația gravelor acuze de mai sus: Ce vedem noi mai sus?...

Uneori este mai bine să faci lucrurile pe care ești acuzat că le-ai fi făcut! Ieși mult mai câștigat!   PS: De felul meu, nu-s omul cuvintelor. Îmi place tare mult mai mult să nu vorbesc. Mult. Sau să nu scriu. Mult. Așa că astăzi inaugurez o nouă rubrică căreia i-am spus eu: una pe zi. N-o să fie câte una în fiecare zi și nu pentru că n-aș găsi inspirația, timpul sau plăcerea pentru așa ceva zilnic. D...

Eu sunt de modă veche. Și mai și recunosc asta. Pentru mine este important a avea cei 7 ani de-acasă, este primordial în a-mi respecta principiile și a nu-mi încălca regulile proprii. Eu nu ling unde am scuipat și nici nu înjur pe absolut nimeni fără a avea un motiv (și dovezi) întemeiate. Oarecum din gama celor de mai sus, este și afirmația din titlu. Și cine mă cunoaște îndeajuns de bine, poate depune chiar mărt...

Scurte și mitraliate. Dure și corecte. Sincere și exacte. Așa mi-ar place să scriu și aici, pe blog. Fără aditivi sau coloranți nenaturali. Fără floricele sau inimioare de plastic. Fără minciuni și răutăți gratuite. Așa mi-ar place să fiu și-n offline, în viața reală Concret, decent, rapid. Laconic, informal, eficient. Personal, emoționant, omenește. Așa mi-ar place să fiu înțeles aic...

Vorbesc despre acest update. Iubiți-l sau urâți-l pe Zoso! Dar respectați-l. Pentru tot ceea ce a avut curajul să facă în blogging, în România. A desființat bariere, a scris reguli, a dat exemple. Privind tot timpul de sus, de pe locul I, a avut curaj să facă. Și să zică. Nu întotdeauna în cel mai politicos fel. Nici în cel mai elegant stil. Probabil, nici în cel mai echidistant mod. În onlineul din .ro, Zoso e...

Comunitatea blogosferică locală, am tot spus-o dar o mai repet, nu are nicio valoare dacă nu este cunoscută ȘI pe plan local. Și prin cunoscută, mă refer aici la a se face remarcată în cadrul evenimentelor locale, a acțiunilor sociale desfășurate în acest areal ori a firmelor care activează sau funcționează pe aceste meleaguri. Și pe aceasta se bazează o bună parte din încercările, provocările sau inițiativele pe car...